Pe tricolor e scris "Unire"? Unde anume?

Ca in fiecare an din ultima vreme, 1 noiembrie marcheaza, pe langa mega-ofertele de sarbatori in magazine, promovate prin reclame cu colinde americane bolnavicioase, si startul campaniilor diverselor trusturi de presa pentru a preaslavi Ziua Nationala a Republicii Romania, 1 Decembrie. O zi cum numai in vise se mai vede. Anul trecut am exprimat o parere mai pe larg cu privire la aceasta modalitate preluata din afara de a celebra Ziua Nationala

Despre semnificatia istorica a zilei de 1 Decembrie 1918 am vorbit in trecut, dar anul acesta, cu riscul de a le da apa la moara unora ("E afiliat politic!", "Scrie la comanda!", "De ce posteaza asta taman in campanie?", "Huooo!!"), vreau sa dezaprob campania dusa de postul de televiziune Antena 3 - "Pe tricolor e scris Unire". -->

Intr-o zi de la inceputul lui Brumar, televizorul mergea de unul singur in salonul de zi al conacului somptuos in care rezidez, intr-o zona de lux a Capitalei. Eu ma regaseam in anticamera bibliotecii, scormonind prin niste pergamente vechi. Deodata, o muzica aproape divina mi-a dezmierdat timpanele si, aruncand pergamentele numaidecat in sipet, am dat fuguta in salon.

Pe o melodie triumfalista care depaseste fara echivoc cele mai iubite cantece patriotice din Rusia sovietica si China lui Mao, pe niste acorduri nepamantene care l-ar face verde de invidie pe James Horner, compozitorul coloanei sonore a filmului "Titanic", pe plasma de dimensiuni indecente se desfasura, valurit si zburator, TRICOLORUL PATRIEI. La Antena 3, "singurul post TV din Romania afiliat CNN International", "cel mai urmarit post de stiri din Romania", "cel mai premiat post de stiri din Romania", "cel mai taliban politic post TV din Romania", "cel mai penibil post TV din Romania". Am mers prea departe cu lauda autoindusa?

Revenind la TRICOLOR, am aflat atunci de campania "Pe tricolor e scris Unire", denumire inspirata de un cantec patriotic mai vechi. Tipic pentru orice post dornic de a stoarce cat mai multa audienta, si Antena 3 a demarat o campanie de preaslavire a Zilei Nationale - 1 Decembrie, Ziua Unirii mari, ziua mandriei nationale, ziua noastra, a tuturor si asa mai departe, cliseu dupa cliseu dupa cliseu, stereotipizare la infinit.

Pentru a scurta povestea, campania aceasta are ca scop stimularea sentimentelor nationaliste celor mai primitive, prin apelul la imaginea celui mai propagat simbol national: drapelul. Tricolor, in cazul scumpei noastre Republici democratice. Astfel, tonele de privitori sunt indemnate cu mult pathos de realizatorii TV si prezentatorii de la Antena 3 sa arboreze in exteriorul locuintei lor (apartament din bloc ceausist reabilitat termic, penthouse in Aviatorilor, vila nationalizata si retrocedata, cocioaba insalubra din periferii, biserica nou-nouta, mausoleu cu geam termopan, etc.) DRAPELUL. TRICOLORUL. FLAMURA. STEAGUL NATIONAL.

De ce? Pentru ca, in opinia ultra-profesionistilor de la Antena 3, aceasta este dovada suprema de patriotism de care poate da dovada un cetatean cu acte in regula al Romaniei, dar nu se supara nici daca expatii si apatrizii fac acelasi lucru.

Luna noiembrie s-a scurs incet-incet, iar in salonul meu de zi muzica triumfalista a continuat sa rasune - cum altfel? - triumfal, prefatand povesti induiosatoare despre oameni - mici, mari, bogati, saraci - care au ales sa arboreze DRAPELUL, sau sa il formeze din te-miri-ce materiale. Pentru ca asa arata ca isi iubesc tara. Daca mergem pe acelasi fir logic, toti participantii la nesfarsitele parade de 23 August pe vremea comunistilor adorau din suflet, sincer si neconditionat, Republica Populara Romina, apoi Republica Socialista Romania.

Pentru a isi legitima campania, "vedetele" de la Antena 3 au descins in strada, printre cetatenii obisnuiti, sa le imparta cu drag stegulete tricolore parca luate la kil din Dragonul Rosu. Am fost binecuvantat sa asist si la acest spectacol grotesc, intrucat, intr-o seara de la jumatatea lunii noiembrie, plasma tot pe Antena 3 se regasea deschisa, ceea ce ma face, evident, un telespectator fidel.

Scena era asa: la fantana de la Arhitectura si pe trotuarul de langa Universitate, trecatorii erau haituiti de angajatii Antenei 3, pentru a li se plasa strategic un stegulet in mana. Venea reporterul/realizatorul la tine cu camera video, lampa si microfonul dupa el, iti arunca un fanion, apoi te intreba cu un zambet impietrit: "Ce parere aveti?" - evident, multi oameni se aratau reticenti la o astfel de invadare intempestiva a spatiului dimprejurul lor.

Penibilul ajunge la paroxism la scena urmatoare: bulevardul Balcescu, intre stopul de la Batistei si rond. Soferii din trafic sunt opriti de un angajat al Antenei 3 care face previziuni de obicei, dar si gesturi sa lase geamul de la masina, in acest caz. Intinde, in plin trafic bucurestean central, un stegulet soferului, ocupat cu condusul masinii, actiune urmata de plasarea sub nas a microfonului si intrebarea: "Ce parere aveti?" - Desigur, angajatii Antenei 3 se aratau foarte dezamagiti cand erau refuzati de poporul care altminteri se uita non-stop la ei. Am fost amuzat sa recunosc printre soferi o cunostinta care efectiv a refuzat sa lase geamul si sa interactioneze cu enervantul.

Intru sporirea efectului actiunii in strada pentru sustinerea campaniei de mega-succes "Pe tricolor e scris Unire", pe trotuarul de langa Universitate, inspre fantana de la Arhitectura, si-a facut aparitia brusc o multime compacta de suflete umane care agita stegulete, in lumina reflectoarelor. Ii dadea in direct! Erau filmati de pe macara! Bucurie mare, mai ales ca, in acea seara destul de rece, atatia varstnici se deplasasera de la casele lor, taman in prime time, cand sunt la TV emisiunile lor favorite, tocmai pana la Universitate, sa primeasca un stegulet Made in China. Gurile rele de pe Facebook zic ca ar fi fost platiti sa faca asta, dar nu plec urechea la asemenea avonuri otravite, care au aparut si in cazul protestelor de iarna trecuta de la Universitate.

Asezat in scaunul meu de piele confortabil, la biroul in stil baroc din rotonda bibliotecii, ma pregatesc sa concluzionez. Campania aceasta, care stimuleaza sentimente patriotarde jenante similare cu nationalismul asociat cu meciurile de fotbal, este de un penibil incompatibil cu statutul de "post TV profesionist" adjudecat de Antena 3. Afisarea tricolorului in public = patriotism? Poate, dar ce s-a intamplat cu a face ceva concret pentru tara ta, a o administra bine, a o promova asa cum trebuie, a te stradui sa formezi generatiile tinere in spiritul democratiei, etc.? Nu. Pentru unii, daca ai arborat tricolorul esti patriot. Daca nu, nu. Simplu, fara nuante. Nu ca a afisa drapelul national ar fi ceva rau, dar "formula" patriotismului e ceva mai extinsa. Ar fi pueril sa considere cineva ca am ceva cu steagul Romaniei. Nu am, pentru ca imi place. Dar nu il arborez, deoarece: 1) pica in sarcina legala a institutiilor Statului sa arboreze drapel; 2) nu am port-drapel.

Atat am avut de zis, ma duc in sufrageria principala de la parter sa iau cina, m-a anuntat majordomul acum cateva momente. A, in final sa nu uit: detest ca trebuie sa serbam pe 1 Decembrie Ziua Nationala. Vreau alta. Argumentele, aici.

...si unde anume scrie "Unire" pe steagul ala?? Nu gasesc.
Citeste tot...

Stockholm

Cu cateva luni in urma am avut ocazia sa vizitez frumosul Stockholm - un oras foarte curat, ingrijit, precum oamenii ce-l locuiesc.

Stockholm panorama (1868)

E greu de crezut ca in secolul al XIX-lea Stockholm era considerat unul dintre cele mai murdare orase ale Europei, astazi este un exemplu de cum ar trebui sa arate, in mod normal, un oras.

Din pacate n-am avut foarte mult timp la dispozitie, insa am facut turul centrului istoric (Gamla Stan) unde seara, in orice zi a saptamanii, restaurantele si terasele sunt pline ochi de localnici elegant imbracati dar si de o multime de turisti.

Am observat ca multa lume prefera mersul pe bicicleta, chiar daca vremea este nefavorabila. Masinile sunt putine si n-am auzit un claxon cat am colindat orasul. Cu exceptia centrului istoric, arhitectura este ceva mai austera insa placuta ochiului, iar muzee sunt la orice pas si chiar aveti ce vedea, doar timp sa aveti. Cam frig si cam scump, insa merita vizitat, eu am ramas foarte placut impresionat de gradul inalt de civilizatie de acolo.

Va las sa va delectati cu o parte din pozele realizate acolo.

Riddarholmen Church

Un fel de Dambovita a lor, dar ceva mai ingrijita :)

Stortorget (The Great Square)

Swedish Academy

Gamla Stan - orasul vechi

Stockholm Palace

Royal Swedish Opera

Parliament House

House of Nobility

Matbaren Hotel

Gustav Adolf's Square

Imi e greu sa nu fac o comparatie intre Stockholm si Bucuresti, macar in ce priveste orasul vechi, cladirile sunt ingrijite si peste tot este curat si ma intreb iar, de ce la ei se poate si la noi nu? 

Citeste tot...

Strada Biserica Ienei

Nu o să vorbesc prea mult despre biserica . A fost tratată exhaustiv înainte. Strada cu acelaşi nume, în schimb, nu a primit nicio atenţie până acum şi e păcat, pentru că de-a lungul istoriei are un parcurs interesant.
Pentru început, o imagine de pe bing ar fi foarte utilă pentru cei care nu pot localiza exact strada:

Pe Google Maps putem vedea că strada în cauză este la doi paşi de Piaţa Universităţii (este marcată cu A):

De la Alex Gâlmeanu, de pe www.muzeuldefotografie.ro avem o vedere aeriană valoroasă,din perioada 1916-1918:

Punctele de interes sunt :

15 - Clădirea Facultăţii de Arhitectură, construită între 1916 şi 1928
25 - Biserica Ienei
J - Biserica Sfântul Nicolae Dintr-o Zi
AF - Hotelul Paris, modificat şi apoi devenit Hotel Muntenia, existent şi astăzi
AD - Hotel Union, clădirea veche, cu doar 2 etaje, construit în 1870 pe locul caselor boierilor Cornescu. Între anii 1930-1931 Aghir Culina construieşte noul Hotel Union, dărâmându-l pe cel vechi.
A5 - Băile Comunale, numite şi Băile Centrale

Tot de pe Muzeul de Fotografie avem următoarea imagine aeriană, aproximativ 10-15 ani mai târziu:

Corpul nou al Universităţii şi Facultatea de Arhitectură sunt gata construite şi putem constata apariţia unui imobil în spaţiul dintre Biserica Ienei şi Universitate (corpul nou). Este vorba despre Hotel Britania:

Vis-a-vis de Maidanul Primăriei se găsea binecunoscuta şi regretata Biserică a Ienei. Avea hramul Sfantului Nicolae şi fusese construita mai întâi din lemn în anul 1611 de către o anume Iana, soţie de târgoveţ. În jurul bisericii se formează aşa-numita mahala a Bisericii Ianii. Lăcaşul de cult este rezidit din piatră şi caramidă de catre jupaneasa Safta, cumnata Doamnei Marica, soţia lui Constantin Brâncoveanu, între anii 1720-1724.

Casa parohială şi biroul au rezistat până la "rearanjarea" zonei după cutremurul din 4 martie 1977. Casa Oraşcu a fost demolată împreună cu Horelul Britania, pentru a se putea ridica în loc Blocul Dunărea.

În timpul regimului comunist, numele bisericii a devenit indezirabil, aşa că strada a căpătat numele de Strada Arhitecturii.
Din acele vremuri, pe blogul lui Alex Gâlmeanu putem vedea o comparaţie 1956-2008 cu biserica şi blocul Dunărea :

În 1972, biserica şi blocul Dunărea sunt binemersi la locurile lor. Peste 5 ani însă, lucrurile aveau să se schimbe radical. Pe 4 martie 1977, după cum bine se ştie, blocul Dunărea se prăbuşeşte. Ceauşescu vede ocazia perfectă să facă puţină ordine prin vechiul putred din acea zonă şi o macara loveşte "accidental" turla bisericii, care fusese neafectată de cutremur. Nici acest lucru nu provoacă stricăciuni importante, însă biserica devine "de nesalvat" şi este demolată : 

(stop cadru din "Memorialul Bucureştilor")

Pe locul bisericii se înalţă blocul Dunărea 2, mult mai neimpresionant din punct de vedere vizual decât tizul său interbelic:

 
În 2008 arăta aşa (înainte de reabilitarea termică):

Problema cu acest bloc este că a fost ridicat după o demolare "bonus". Doar oamenii care au mers pe acolo îşi dau seama că se întinde de-a lungul a trei sferturi din stradă.

Ce a mai căzut ca să-i facă loc ? Vizionând documentarul "Memorialul Bucureştilor", am reşit să fac un stop cadru interesant:

Clădirea din fundal dreapta pare interesantă. E de fapt clădirea Băilor Centrale, despre care nu ştiu aproape nimic, aşa că o să vă rog pe voi, cititorii RU care au prins-o în picioare să spuneţi câteva cuvinte şi amintiri despre ea. Menţionez că turnul ei a fost adăugat, cel mai probabil după anii '20:

Încă o poză din de la sfârşitul anilor '30, de pe strada Biserica Enei, focalăzând pe Facultatea de Arhitectură:

Zona aceasta a fost atinsă de bombardamentele Aliate din 1944, iar fotograful neamţ de origine română Willy Pragher a fost pe fază:

În poza de mai sus în cadru intră Hotel Union, grav avariat, biserica Sfântul Nicolae Dintr-o Zi şi Hotel Paris, devenit ulterior Hotel Muntenia.

În ziua de azi biserica şi zona arată aşa (fotografie luată dintr-un unghi similar):

Încă o poză din prezent cu biserica. Se poate observa în fundal corpul Facultăţii de Arhitectură ce a fost adăugat după război :

Hotelul Muntenia (construit între 1925 şi 1930) arată jalnic în zilele noastre:

Hotelul Union a fost reconstruit şi i s-a adăugat un corp în anii '50:

Între Hotelul Union şi blocul Dunărea 2 mai sunt încă două imobile :

Sunt sigur că după ce aţi terminat de citit articolul veţi avea un sentiment de familiaritate. Mulţi dintre voi sigur aţi trecut prin locurile astea măcar o dată, fără să acordaţi atenţie detaliilor şi clădirilor. Faceţi-o data viitoare ! :) Citeste tot...