Piteşti, pe scurt

Piaţa Episcopiei.

Motivat de succesul nebun al articolului lui Dominus, din octombrie anul trecut, m-am decis să fac un articol despre oraşul meu de suflet. Articolul se va axa mai mult pe poze decât pe text, în parte datorită faptului că multe informaţii despre Piteşti nu prea se găsesc.



Am găsit aici un scurt istoric interesant:

Asezat la confluenta Argesului cu râul Doamnei, Pitestiul s-a format si s-a extins în partea dreapta a Argesului, ocupând terenuri din lunca, precum si terasele si pantele vestice. Cele mai vechi urme de existenta a omului pe teritoriul orasului dateaza din paleolitic.

În evolutia sa, Pitestiul a trecut prin fazele de sat si târg, pentru ca la începutul secolului al XIV-lea sa fie considerat oras. Prima atestare documentara dateaza din 20 mai 1388 când domnitorul Mircea cel Batrân întareste manastirii Cozia "o moara în hotarul Pitestilor".

Dezvoltarea economica a localitatii, asezarea ei la întretaierea unor importante cai de comunicatie ca si climatul moderat au contribuit la folosirea Pitestiului ca resedinta domneasca temporara. Despre curtile domnesti de aici, care din pacate nu se mai pastreaza, aflam din hrisoavele emise de Neagoe Basarab, domnul Tarii Românesti (1512-1521), cum ar fi cel din 22 noiembrie 1517 "scris în noile curti din orasul Pitesti". În 1656, Constantin Serban, domnul Tarii Românesti (1654-1658) a construit biserica Sfântul Gheorghe ce reprezinta astazi monumentul cel mai valoros din oras.

În urmatoarele epoci ale istoriei, Pitestiul s-a dezvoltat continuu jucând un rol important în viata social-economica, politica si culturala a tarii.


În binecunoscutul stil Rezistenţa, voi prezenta poze atunci şi acum, din aproximativ aceleaşi unghiuri. Pozele sunt luate de aici:

Biserica Sf. Nicolae (sau Biserica cu Ceas) a fost demolată în 1962.

Calea Craiovei privind înspre prefectură.Prima poză e din 1975.



Biserica Sfântul Gheorghe din centru.



Hotelul Victoria, demolat la începutul anilor 70 pentru construcţia hotelului Muntenia.


Biserica Maica Precistă.

Aşa arată biserica astăzi, văzută de aproape.



Spitalul I. C. Brătianu.

În continuare voi arăta farmecul Piteştilor prin alte poze cu clădirile reprezentative din oraş, existente şi acum sau de mult dispărute:

Teatrul comunal.

Cinema Bucureşti.

Fosta primărie, existentă şi azi.


Hala centrală, demolată pentru a face loc prefecturii.

Poarta Eroilor argeşeni de pe Trivale.


Grota din Trivale.


O imagine din arhiva personală, de la Vinalcool Piteşti, pe vremea când adresa lor era pe strada Maria Teiuleanu. În anii 70 toată acea zonă pitorească a fost sistematizată şi populată de blocuri socialiste. Viva progresul!!!

Liceul I.C. Brătianu.

Liceul Zinca Golescu.




Treptele de la Zinca, aşa cum sunt cunoscute de piteşteni. Oraşul Piteşti are norocul de a fi terasat pe 3 sau 4 nivele;astfel se pot admira peisaje urbane ce evocă dispărutul cartier Uranus din Bucureşti.


Scările din Trivale.


O vilă pitorească renovată foarte bine.


Vila Coandă.


Camera de Comerţ, existentă şi azi.


Şcoala Populară de Arte.

Curtea de Apel.

Fabrica de butoaie.Dă, Piteştii au avut şi aşa ceva :)

Şi puţină mondenitate, desigur, nu poate să lipsească magazinul Trivale, care a fost supus unei transformări radicale de la aşa ceva :

la aşa ceva:



Ca încheiere vreau să spun că deşi sunt realist şi ferm ancorat cu picioarele în prezent, nu pot să nu regret intervenţiile cretinilor de comunişti asupra oraşului, în perioada 1962-1989. Istoricul Dinu C. Giurescu chiar vorbeşte în cartea sa "Distrugerea trecutului României" despre sistematizarea centrului oraşului, în care din 100 de clădiri istorice nu au mai rămas decât 8.
În pofida tuturor acestor intemperii, Piteştii rămân un oraş fascinant, uşor de trecut cu vederea, cu o istorie bogată şi sper că acest articol vă vă determina să îl priviţi cu alţi ochi şi să îl exploraţi fără reţineri.

Citeste tot...

Piata Universitatii, ieri si azi (1)

Intre altele, si Piata Universitatii este clar un punct fierbinte al Capitalei. Atentia acordata de intreaga presa acestui loc gratie protestelor recente de acolo m-a facut sa scotocesc prin arhiva si sa caut poze cu piata, din vremurile apuse pana in prezent. Pentru ca sunt foarte multe imagini, va fi un mini-serial:

Partea 1 - Piata Universitatii in vremea monarhiei (articolul curent)
Partea 2 - Piata Universitatii in vremea comunismului
Partea 3 - Piata Universitatii dupa 1990 si pana azi

Sa incepem, zic. Articolele se vor axa mai mult pe imagini si mai putin pe text. Urmariti cum s-a transformat locul. Este fascinant. -->

In 1864, Carol Pop de Szathmary a pozat ce urma sa devina "intersectia de la Universitate" din disparutul (la 1888) Turn al Coltei. Se vad Academia (Universitatea), Manastirea Sf. Sava (amplasamentul statuii lui Mihai Viteazu) si Palatul Sutu (prim-plan). In dreapta, locul viitorului rond este ocupat de Hotelul Kiesch.

Era o casa munteneasca, al carei stil il regasim astazi la Hanul lui Manuc. Hotelul Kiesch avea "Restaurant" si "Caffe".

Szathmary a mutat cadrul in dreapta, dincolo de Ulita Coltei (actual bd. Balcescu). In stanga-sus - Biserica Enei (disparuta), iar in stanga-jos acelasi Hotel Kiesch. In dreapta, notabil este grupul de case de pe amplasamentul actualului Teatru National. Dintre toate, cea alba, mai rasarita, din plan median, este casa Hagi Moscu.

De ce este atat de importanta? Pentru ca o buna bucata de vreme a adapostit Primaria Bucuresti, asa cum spuneam in articolul acesta. Ilustrata este din 1903.

1903. In intersectia de la Universitate, curatata si amenajata in forma de rond la inceputul secolului, se inaugureaza statuia marelui om politic Ion C. Bratianu. Pe fundal, cladirea fumos ornamentata a Ministerului de Razboi (actual departament al Ministerului Agriculturii).

Vedere din rond spre bd. Carol I. Pe soclul statuii se poate citi: "Prin mintea, prin inima si bratele noastre - 1881 (data proclamarii Regatului Romaniei) - lui Ion C. Bratianu - 1903." Monumentul avea sa devina un simbol al Capitalei si un element definitoriu al intersectiei. Pe fundal, Ministerul de Razboi (stanga) si Ministerul Domeniilor (Agriculturii - dreapta).

1910. Privind dinspre intersectie spre bulevardul Academiei, primul bulevard al Capitalei (actual bd. Elisabeta). In stanga, se observa ca primele 2 statui - a lui Heliade-Radulescu si a lui Mihai Viteazu - aparusera deja.

1917. Piata noua, denumita "Piata Bratianu" pe buna dreptate - aceasta este denumirea normala a intersectiei, intrucat Piata Academiei/Universitatii se definea ca spatiul cu statui de vis-a-vis de cladirea Universitatii. In dreapta, Spitalul Coltea. Casa de pe locul iesirii actuale din pasaj s-a lasat greu demolata, deoarece avea un proprietar influent.

Aprox. 1920 - bd. Bratianu (actual Balcescu), intersectie cu str. Edgar Quinet. Era acolo o cladire frumoasa, cu 2 turnulete: Hotel Britania. In dreapta sa, un sir de case care ascundea biserica Enei. Casele mergeau pana in str. Regala (actuala Ion Campineanu), unde, pe coltul cu bulevardul, fusese construita o cladire inalta, cu cupola. In dreapta-jos, Maidanul Primariei, rezultat in urma demolarii cvartalului de case de acolo. Se numea asa deoarece pe acest teren se planificase ridicarea Primariei Bucuresti.

Inceputul anilor '20. Privind in lungul bd. Carol I, peste statuia Bratianu. In dreapta, aparuse Palatul Societatii de Asigurari "Generala", cu cupolele emblematice, actual sediu BCR.

Aprox. 1921. Zi obisnuita la Piata Bratianu. Deoarece traficul era foarte aerisit, oameni traversau strada pe oriunde.

Aprox. 1924. Piata Bratianu pozata din Spitalul Coltea.

Aprox. 1925. Cadru asemanator.

Jumatatea anilor '20. Descrierea pozei spune totul.

1930. Soare in Piata Bratianu. O diferenta notabila este disparitia turnuletelor cladirii de pe coltul cu str. Edgar Quinet - posibil urmare a unui incendiu, sau simplificare voita.

Inceputul anilor '30. Perspectiva in lungul bd. Bratianu (actual Balcescu) si, mai departe, a bd. Take Ionescu (actual Magheru). Incepuse deja boom-ul imobiliar, asa ca in dreapta-mijloc, la intersectia cu str. Traian Vuia (zona Dalles), aparuse deja blocul Sun-London.

Aprox. 1934. Rondul, frecventat de tramvaie, o scena obisnuita in epoca. Blocul in constructie de pe fundal este cel din spatele Hotelului Bulevard - Calea Victoriei colt cu bd. Elisabeta.

Aprox. 1935. Perspectiva spre Coltea si, mai departe, spre biserica Sf. Gheorghe-Nou. Actualul bd. Bratianu mergea doar pana in str. Coltei. Noua artera a avansat apoi treptat spre Unirii, prin demolarea unei parti a centrului istoric.

1936. Trafic, pietoni, statuie, Universitate.

Aprox. 1937. Vedere din Piata Bratianu spre adeverata Piata Universitatii (sau Piata Academiei). Notabil, spatiul semicircular fusese si mai bine definit prin aparitia Palatului Creditului Industrial (actual sediu PSD sector 5), in contrapartida cu Palatul Societatii "Generala".

Aprox. 1937. Privire spre bd. Bratianu actual, pe care incepusera sa apara imobile noi, moderniste - unul in constructie, la intersectia cu str. G-ral Ghica (langa Palatul Sutu), iar altul la Sf. Gheorghe, dincolo de Spitalul Coltea. In stanga-jos, Maidanul Academiei fusese deja amenajat, existand acolo o zona de agrement.

Piata Bratianu in 1938. La retusuri, s-a omis definirea primului turnulet al cladirii Universitatii. Pe latura dinspre bd. Carol I (actual Elisabeta pe acel tronson), se incepuse supraetajarea corpului central al institutiei (Academia initiala).

1939. Intersectia Bratianu, aglomerata si plina de viata. Se vede foarte bine cum pe viitorul amplasament al Teatrului National existau un teatru in aer liber si Arenele Circului Krately. In stanga, dincolo de Universitate, la intersectia bd. Bratianu (Balcescu) cu str. Regala (Campineanu), se ridica blocul Carlton. Si mai departe, pe coltul cu str. C. A. Rosetti, se vede varful blocului Wilson. Pe dreapta, la intersectia cu str. Batistei, se inaltase blocul Creditul Minier.

1939. Piata Bratianu, vedere de la sol. Blocul Carlton, semet, era aproape finalizat. Pe coltul cu Edgar Quinet, mai rezista inca fostul Hotel Britania. Avea sa fie demolat.

1939. Bulevardele Bratianu (Balcescu) si Take Ionescu (Magheru), cu noua lor infatisare, bordate de blockhausuri noi-noute.

1939. Cu blocul Carlton inaltat, modestele case de langa biserica Enei (stanga) devenisera anacronice. Intre ele si Carlton, un superb imobil de raport, existent si azi, cu terase generoase. Blocul Carlton a avut viata scurta - s-a prabusit la cutremurul din noembrie 1940.

1940. Pe locul unde in ianuarie 2012 s-a protestat se vindeau flori, la marginea fostului Maidan al Primariei.

1940. Vedere generala a Pietei Bratianu, Arenelor Circului si teatrului in aer liber, dar si a modernului bulevard spre Piata Romana - o noua atitudine pentru Bucuresti!

1940. De pe coltul cu str. Edgar Quinet, vedere-document spre coltul cu str. Batistei. Vedem casele care se gaseau pe locul actualului Hotel Intercontinental, dar si blocul din continuarea imobilului "Creditul Minier", in constructie.

1941. Romania intra in al Doilea Razboi Mondial. Scena de strada necosmetizata de la Piata Bratianu, via Alex Galmeanu.

1941. Scena de strada, cu un vanzator care ii lasa pe copii sa se suie pe cantarul de marfa. Mai interesant este insa fundalul - aparuse deja blocul Dunarea, pe coltul bulevardului cu str. Biserica Enei, in locul caselor mici, langa Facultatea de Arhitectura.

1941. Iarna grea si o vedere absolut spectaculoasa din Piata Bratianu, spre Piata Academiei (foto Willy Pragher).

1941. Piata Bratianu la inceput de razboi.

1941. De la intersectia cu str. Batistei, vedere color inspre Romana. Razboiul incepuse, iar pe blocul Creditul Minier era arborat un drapel tricolor.

1942. O fotografie color document facuta de pe locul protestelor din prezent, cu frontul nou de cladiri de vis-a-vis: blocul Dunarea in toata splendoarea si biserica Enei renovata. In dreapta blocului de raport este spatiu liber, intrucat Carlton se prabusise.

1942. Zona de agrement de pe fostul Maidan al Primariei se schimba esential prin aparitia Pavilionului "Expozitia Transnistriei". Pavilionul promova, in linia logicii fasciste/naziste, "razboiul sfant impotriova bolsevismului" si era, in esenta, un demers propagandistic de anvergura al regimului Antonescu. Mai multe despre Expozitia Transnistriei gasiti la armyuser.

1940-1942. In Capitala unei tari in alianta cu Germania lui Hitler, avem o poza-document cu ofiteri nazisti la Piata Bratianu (via Alex Galmeanu).

1944. Bombardamentele aliate tintesc Bucurestii in primavara, iar Pavilionul "Expozitia Transnistriei" este devastat. Universitatea, la fel - corpul central (Academia veche) este distrus complet.

1945. Piata Bratianu pozata din Universitate - se efectueaza lucrari de canalizare in rond. Din fericire, Ministerul de Razboi (cu fatada simplificata in anii '30) si Ministerul Agriculturii au scapat de bombe. Intre timp, zona de agrement (stanga) fusese reinviata, dupa indepartarea ramasitelor Expozitiei Transnistriei (foto via Alex Galmeanu).

1945. Ultima fotografie pe care o detin cu Piata Bratianu in timpul monarhiei este de la "Primul 1 Mai liber". Romania schimbase in 1944 tabara si se regasea alaturi de Aliati. In doar 8 zile, Germania Nazista avea sa capituleze neconditionat. La noi, influenta sovietica era in plina crestere. Iata un grup de cetateni democrati pozand in rond, cu Spitalul Coltea in spate si turla Baratiei pe fundal.

In timpul monarhiei, de la Carol I pana la Mihai I, Piata Universitatii si-a schimbat dramatic infatisarea. Dintr-o intersectie inghesuita, gratie sistematizarii din preajma anului 1900, ea a capatat un aspect vestic prin instituirea rondului, iar apoi trasarea marilor bulevarde pe aici a consacrat permanent spatiul ca "busola" a orasului. Statuia lui Bratianu a conferit pietei personalitate, i-a dat nume si o imagine cunoscuta peste hotare. Esecul notabil este incapacitatea autoritatilor de a ridica un Palat al Primariei, asa cum se stabilise. Desi un concurs de proiecte pentru edificiul administrativ a existat, razboiul a amanat planurile.

Ce au facut mai departe cu Piata Universitatii comunistii instalati dupa abdicarea fortata a Regelui Mihai I (30 decembrie 1947) si transformarea Romaniei in Republica? Vedem in partea a 2-a.
Citeste tot...