O clădire de pe bulevardul Magheru a fost scoasă din ghearele nepăsării. Este vorba despre blocul Jawol, construcţie modernistă, pe lângă care am trecut ani de-a rândul şi l-am văzut în ultimul hal, faţadei de pe C.A. Rosetti lipsindu-i geamurile.A fost construit de Constantin Angelescu (fost ministru de stat şi preşedinte al Ateneului vreme de 24 de ani), în 1936.
La vremea când a fost ridicat făcea parte din vârful de lance al construcţiilor moderniste din Bucureşti, alături de blocuri ca Wilson, Carlton, Scala, Belvedere, Casata, Dunărea, etc. Pe atunci Bulevardul Magheru purta numele de bulevardul Take Ionescu, după faimosul Ministru de Externe al României dintre anii 1917 şi 1918, respectiv 1921 şi 1922. Acest bulevard făcea parte dintr-un plan mai amplu de creare a unei magistrale Nord-Sud şi pentru a descongestiona Calea Victoriei.
În preajma Primului Război Mondial se reuşise crearea străpungerii între Piaţa Universităţii şi Strada Regală (actuală Ion Câmpineanu). În perioada 1923-1930 se continuă acest proces şi apare Bulevardul Take Ionescu, între Piaţa Romană şi Strada Regală (informaţii de aici).
Pe o imagine aeriană a Bucureştilor din 1925 putem vedea lucrările în plin avânt.De asemenea, fotografia este de nepreţuit deoarece înfăţişează zona fără boom-ul imobiliar:
Obiectivele importante sunt marcate, însă pe noi ne interesează Biserica Boteanu (23) şi Ateneul (13), pentru o mai bună localizare în spaţiu. Chiar în faţa Bisericii Boteanu s-a construit blocul Malaxa-Burileanu (1935-1937), iar pe cealaltă parte a străzii C.A.Rosetti blocul Jawol.
În 1937, 1941 şi 1971 (deja în perioadă comunistă), fotograful neamţ de origine română, Willy Pragher (1908-1992) a fotografiat construcţiile avantgardiste de pe bulevardul Take Ionescu, în diferite ocazii.
Mai 1937 :
(blocul Jawol, blocul Malaxa şi Biserica Boteanu în fundal)
Toamna lui 1941 :
Căutând, am găsit şi alte poze interbelice ale blocului:
(se pot observa toate reclamele de pe bloc: Jawol Antinevralgic, Szekely & Reti, Cofetăria Peristeri, Hermes)
Ce este interesant în toate aceste poze este linia de tramvai de pe bulevard, care a fost în cele din urmă scoasă în 1962.
Din perioada comunistă prea am informaţii cu privire la care a fost destinaţia imobilului, însă din poze am putut deduce că a funcţionat un sediu CEC acolo:
(poză din perioada 1960-1962)
(poză de la vizita lui Willy Pragher din mai 1971, se poate citi "Cumpăraţi Obligaţiuni CEC" pe reclama de pe bloc)
Din păcate, după 1989, blocul Jawol a decăzut enorm, ajungând să fie cvasi-abandonat şi un imens suport pentru meshuri publicitare. Culmea ironiei este că în ultimii ani faţada acestuia chiar a fost reabilitată, dar din cauza prafului şi a poluării s-a murdărit la loc (mersi de informaţie ADRIAN).
Următoarele două poze sunt din 21 iulie 2007, respectiv 25 mai 2008 şi ilustrează starea jalnică în care ajunsese imobilul:
(sursa : ADY.88)
(sursă foto: simion.eugen de pe Panoramio)
După mai mulţi ani în această stare, veşti bune: în aprilie 2011 Magheru Property Investment (Grupul austriac S+B Gruppe) a preluat acest imobil cu angajamentul de a-l renova, lucrările trebuind să fie completate într-un an.
(sursă foto : bukresh.blogspot.com)
Update: De pe blogul Reptilianului am găsit 2 fotografii foarte valoroase care confirmă faptul că a fost demolat şi după aia reconstruit, cel puţin într-o mare proporţie. În prima fotografie se poate zări cupola Ateneului prin imensa gaură căscată în faţada imobilului.
Tot de la Reptilian avem o poză de dinaintea începerii lucrărilor, luată de la un etaj superior al parcării Ciclop:
Acum, în octombrie 2012, blocul arată impecabil. Tot există discuţii pe aici cum că ar fi un fals istoric, însă mie îmi place la nebunie că încă o clădire neîngrijită îşi recapătă frumuseţea de odinioară.
(sursă foto:wikimapia, user Chisinau)
Ca încheiere, am 2 întrebări pentru voi:
1.Vă place?
2.Este adevărat zvonul cum că a fost demolat în întregime şi apoi reconstruit ? Din fotografiile Reptilianului reiese că partea din mijloc a faţadei de la bd. Magheru a fost demolată, dar la fel de bine putea ca aia să fie singura parte demolată, iar restul renovat.
Later edit: Un articol interesant pe partea de afacere imobiliara a cladirii din Magheru nr. 1 (Magheru One) au publicat cei de la Ziarul Financiar aici. Se pare că într-adevar a fost demolat şi reconstruit, proiectul având valoarea de 20 de milioane de euro.
44 de comentarii:
1. Da
2. Da, a fost partial reconstruit, partial consolidat. A existat un moment foarte scurt de timp in care din Magheru prin aceasta cladire se putea vedea cupola Ateneului. Imaginea din timpul santierului prezentata mai sus se apropie de acel moment insa nu-l surprinde.
Nu stiu daca aceasta este cea mai buna solutie pentru reabilitarea cladirilor moderniste de pe Bd.Magheru, dar atata timp cat se revine/pastreaza imaginea exterioara iar cladirile sunt salvate de la prabusirea iminenta in cazul unui cutremur - merge. Astept de ceva vreme reabilitarea cladirii garajului Ciclop de pe Magheru.
Nu sunt zvonuri, a fost reconstruit integral. Ce vedem este o clona cu un etaj in plus catre Magheru.
Blocul n-a fost chiar in abandon, fusese reabilitat cu cativa ani in urma (cel putin la nivel de fatada) dar deja se murdarise la loc din cauza poluarii.
A fost reconstruit aproape integral ... Este prea mult spus "fals istoric"; bine ar fi daca si celelalte cladiri de pe Magheru ar suferi aceleasi operatii
1) Da.
2).De ce folosesti totusi expresia "fals al istoriei" (mi se pare un pic cam dura) . Si daca nu ar fi blocul original dar totusi se recostruieste exact la fel nu vad unde ar fi problema. Sunt foarte multe cladiri istorice care se afla in paragina si in mod cert nu mai pot fi reabilitate, fiind mult prea "avariate" pentru a fi "recuperate" (se poate opta pentru demolarea lor si construirea altora exact la fel pentru a fi salvat peisajul arhitectural din acel loc).
@ Uşierul de serviciu, @Anonim MT
Atunci hai ma bine sa fie demolate si Ateneul, Palatul Postelor, Ruinele Curtii din Targoviste etc. si sa fie reconstruite intocmai.Mi se pare mai mult decat un fals istoric si anume un "kitsch" a la Disneyland/Las Vegas.
In conditiile in care cladirea era veche si afectata de timp mi se pare normal sa fie reconstruita cu materiale noi. Eu zic ca e bine ca s-a facut ceva si nu a ramas la stadiul precedent. Materialele in sine nu au nici o importanta istorica avand in vedere ca e vorba doar de un bloc din 1934 si nu o curte domneasca din secolul 15.
Comparatia cu Ateneul si Palatul Postelor e mai mult decat deplasata.
Sustin pe deplin sintagma "fals istoric". La fel au facut si la Hanul lui Manuc, in anii '70, l-au reconstruit.
Una e sa reabilitezi, alta e sa demolezi toata constructia. Daca este sa mergem pe logica asta, sustinuta - din pacate - de unii care au comentat inaintea mea, puteam sa demolam Spitalul Coltea si sa-l reconstruim, in loc sa-l reabilitam.
Blocul Jawol actual este un surogat dar si un kitsch, din moment ce reproduce fidel cladirea veche.
Eu zic ca ar trebui sa facem o diferenta intre cladirile cu insemnatate istorica la care reconstruirea duce intr-adevar la un fals istoric si acest simplu bloc al carui singur atu este ca a fost construit la bulevard acum 75 de ani.
In felul asta, peste vreo 2-3 decenii o sa spunem ca blocurile comuniste sunt monumente istorice pentru ca au o anumita vechime.
@ Lupul Alb - stii prea bine ca multe constructii moderniste/art deco sunt marcate ca munumente istorice, poate si din cauza faptului ca noi n-avem arhitectura medievala prin Bucuresti.
Supozitia cu blocurile "comuniste" (desi nu exista acest tip de cladire) este falsa.
E un articol interesant care după cum văd naște polemici printre comentatori. Așa că de ce să nu mă bag și eo un pic prin seamă ca să ne urîm mai cu spor?
Din cîte am putut vedea în trecerile mele prin zonă din timpul reabilitării, a fost păstrată integral fațada și reconstruită zona imobilului din spatele acesteia. Nu știu exact în ce proporție dar bănuiesc că integral. Personal consider că este o abordare corectă și voi argumenta în cele ce urmează.
- imobilul a trecut prin două cutremure majore (1940, 1977), el nefiind proiectat după reguli antiseismice. Bravo proiectanților și executanților că în baza cunoștințelor pe care le aveau la vremea respectivă l-au făcut ca să reziste. Să avem un gînd frumos pentru acele oale și ulcele. Pe blogul acesta am văzut că ați acordat un spațiu destul de amplu cutremurului din 77 și impactului social pe care l-a avut. Fiind un spațiu de întîlnire pentru iubitorii de fond construit cu valoare arhitecturală și istorică, ar fi bine dacă ați putea să scrieți și un articol în care să explicați mai tehnic care este impactul cutremurelor asupra construcțiilor, în special asupra celor vechi și cu conformări neadaptate; nu o fac eu acum dar pot să vă ajut cu o colaborare dacă sînteți interesați.
- mecanismul tehnic după care se realizează o reabilitare de genul celei descrise în articol e următorul: un expert în structuri analizează construcția și concluzionează dacă este conformată și s-a comportat / se va comporta bine în continuare; el este un arbitru imparțial. Un expert în istorie analizează construcția și concluzionează dacă are componente care e musai să fie păstrate. Un beneficiar care a băgat o gipuță de bani în achiziționarea ruinei analizează construcția și concluzionează printr-o temă de proiectare cam ce ar dori să iasă din ea. Un arhitect analizează construcția și datele expertizelor și concluzionează dacă corespunde funcțional standardelor actuale și dorinței investitorului printr-un proiect în care încearcă să-i împace pe toți, dar în special pe spațiul public, pe construcție, pe utilizatori și pe birjarul gipuței care îl plătește. Ca o paranteză vă spun că un arhitect bun îi împacă exact în ordinea de mai sus.
- rezultatul este un adevăr istoric care arată cum o construcție indiferentă (oare?) față de dinamica tectonică s-a adaptat timpului care a trecut peste ea și va mai sta mult în așteptarea celui care va mai trece în încercarea ei de a folosi unor ciudați care nu mai sînt mulțumiți să aibă o singură "bae", care au nevoie de spații mari de depozitare să-și țină cauciucurile de iarnă, cablurile de la ipad și pungile de semințe ecologice și care în plimbările lor prin spațiul public pe care ea îl definește o cataloghează ca un surogat, o clonă și un chici.
Eu cred că intervenția a fost cea corectă cel puțin din punct de vedere al conservării imaginii exterioare și sînt sigur că imobilul va mai rezista mult timp datorită acestei reabilitări. Să nu uităm că cei care au construit-o au demolat întîi altceva. Ăia ar fi mîndri că generația noastră a ales altfel.
Și ca să vin într-un parametru destul de actual pentru blogul vostru, cred că sîntem cu toții de acord că dacă spre exemplu s-ar reface ansamblul mînăstirii Văcărești, am accepta cu toții să conțină și ceva beton armat, numai cît ar trebui nepoților noștri ca să inventeze kevlarul 2.0, adică ăla mai ieftin decît cărămida.
Sper că nu mi-am atras chiar toată ura colectivă, dar înainte să vă repeziți ca uliii la cucul (din capul) meu hai să privim un pic la japoneji, zguduiții ăia care au ridicat la rangul de filosofie atitudinea de a considera construcția ca pe ceva consumabil; și mai ales la efortul pe care unii dintre ei îl fac prin reconstruirea mai mult sau mai puțin identică a ceva ce se mint apoi cînd totuși îl numesc "aceeași casă"; cam anormal și foarte personal, nu ziceți? Noi nu putem fi atît de retarzi; știm să avem doar certitudini unanime.
Continuare, deoarece HTML-ul dvs. nu poate fi acceptat: Trebuie să aibă cel mult 4.096 caractere. Ce să-i faci, cucul e cam vorbăreț azi. Dar eu nu mai aveam multe de zis.
Felicitări lui Alin pentru articole dar în special nesimțitului de bloc Jawol care orice ar face reușește să mulțumească estetic, oricît de tînăr și de protezat ar fi măcar pe cucu unui arhitect cu ceva experiență în conservare și reabilitări; îi urez să nu mai simtă nici un cutremur și să reușească în încercarea lui fundamentală de a folosi și mulțumi pe cineva.
Pe restu vă salută cucu; iar eo vă pup. Sau invers.
hotel Cișmigiu reloaded. decât paragina mai bine 'doar fațada' !
daca vreti am niste imagini cu cladirea "demolata" si apoi reconstruita. nu as numi operatia o reabilitare sau reconsolidare, pur si simplu ce vedem acum este alta cladire, aproape identica cu cea initiala. "aproape", mai ales la capitolul detalii, tamplarii, unde suntem departe-departe de situatia initiala.
mi se pare bine ca au facut asta, cladirea arata bine (foarte bine in contextul bucurestean)insa era si mai bine daca era o restaurare pe bune (mai ales tamplariile). dar nu cunosc contextul, poate era imposibil / foarte scump...
vad ca se vorbeste mai sus sus de japonezi. comparatia e inutile, majoritatea culturilor asiatice nu au notiunea de patrimoniu construit, ceea ce conteaza e "spiritul" si insemnatatea unui loc, mai putin latura ei fizica. de aia fac temple "vechi" de 1000 de ani care de fapt sunt cladiri "noi", reconstruite la fiecare 50 de ani dupa modelul initial.
Mulţumesc tuturor pentru comentarii şi pentru faptul că nu aţi deviat de la subiect, cum am mai văzut să se întâmple înainte.
Comentariul lui cucu (Anonim) mi-a plăcut cel mai mult, a fost cel mai documentat :)
nene, e enervant ca nu poti sa editezi comentariile
oricum, Bukresh.ro nu exista, imaginea vine probabil de la bukresh.blogspot.com.
aveti cumva imagini cu reabilitarea Palatului Telefoanelor? Alea sunt f interesante, cladirea era initial pe structura metalica, au trebuit sa desfaca partial fatada, sa inglobeze in beton structura metalica si apoi sa puna fatada la loc... cel putin asta am vazut eu
Pana la urma, asa in mare (macar), fatada este aia orijinala?
Faţada respectă întru totul forma originală, dar din ce înţeleg de aici, a fost reconstruită integral, sau în proporţie foarte mare, aşa că nu mai e cea originală.
@alin: cladirile moderniste pot fi cel mai usor caracterizate prin lipsa de decoratie si detalii inutile. totul este redus la minimul necesar, subtilitatea este principiul de baza, jocul principal este dat de articularea volumelor. De aceea aceste cladiri au fost principalele victime post-decembriste, caci orice interventie, oricat de minora ar fi le afecteaza iremediabil aspectul. Exemplul cel mai bun ar fi cladirea de locuinte Malaxa, la doi pasi mai jos pe Magheru, una din cele mai frumoase cladiri din Bucuresti (parere cu totul personala). Acolo toate tamplariile au fost distruse, inlocuite, tot sistemul de ocultatii din lemn a disparut. asta + vopsitul fara sens si trecerea timpului au sters total grafica fatadei.
E cam greu deci sa spui ca fatada e identica cu cea originala, cat timp tamplariile sunt cu mult mai groase (nu le-am masurat, dar asa as zice din imagini). Etajul in plus nu ajuta nici el la "conformitate cu originalul :D.
In plus, uita-te cat de bine e cautata si subliniata orizontalitatea ferestrelor in imaginea de epoca (partea plina aproape ca dispare) si cat de dur se vad partile pline in cladirea noua, anuleaza total efectul initial.
Se zice ca "Dumnezeu e in detalii", aici nu prea e cazul...
Gata. Aşteptarea a meritat, dar l-am cosmetizat bine şi i-am adus adăugiri foarte importante.
Proiectul a primit numele de Magheru One (vezi magheruone.com).
Am postat cateva poze vechi cu imobilul Jawol:
http://turistinbucurestiro.blogspot.ro/2012/10/imobilul-jawol-magheru-one.html
Ireala, as zice psihedelica, poza de noapte.
@stefan tuchila
e de precizat ca blocul malaxa avea tamplarii metalice; inca se mai vede pe la unele etaje
Eu cred ca arata foarte bine!
In sfarsit s-a facut ceva pe Magheru si deja apar critici.
Mai bine sa nu se mai faca nimic...sa ne cada o caramida in cap sau sa fie lasata sa se darame singura in timp pt ca este mult mai scump sa renovezi decat sa construiesti(cum sunt lasate cladiri din centrul vechi)in loc sa fie demolate ANUMITE parti si reconstruite.
Cei care pretind ca e un kitch, stiu ce-i ala un kitch? sau macar au cunostinte in domeniul constructiilor si detaliile necesare sa spuna clar si raspicat ca ar fi putut fi renovata acea parte in loc sa fie demolata si apoi reconstruita? Cred ca nu...Si in plus de asta blocul Jawol nici macar nu era monument istoric asa ca acea comparatie cu Ateneul e foarte departe de realitate.
Referitor la orizontalitate...se compara niste poze facute acum 50 de ani alb negru cu o poza facuta ieri...ma gandesc ca unele efecte date de poza ar putea crea impresii gresite (dar imi dau doar cu presupusul).
Celor care ataca acest proiect le pot spune ca mai sunt cladiri pe Magheru ce asteapta sa fie renovate asa pot investi personal daca sunt asa interesati de conservarea istoriei (Hotel Lido, parcarea Ciclop). O zi buna tuturor!
Un articol foarte bun.
Personal, prefer din toate punctele de vedere solutia
adoptata cu acest bloc decat
mizeria care strajuieste, rusinos,
intersectia Ion Campineanu -db Balcescu - aflata vizavi de Dales
http://simplybucharest.ro/wp-content/uploads/2012/08/8.jpg
@anonim: stiu foarte bine ce am comparat, fatada e departe de a fi identica cu cea originala. e parerea mea profesionala cat si personala.
si te rog nu imi tine discursul "merge si asa", ca tocmai de aia nimic nu merge. e BINE ca s-a facut ceva, se putea face insa MULT mai bine!
de acord cu Ciclop, e una din cladirile mele preferate din Bucuresti, insa este si una din cele mai dificile reabilitari posibile, caci nu vad cine ar putea mentine fezabilitatea unui parking imens in mijlocul orasului. Daca va fi refacut, va sfarsi probabil in cladire de birouri si tot spatiul ala fantastic din interior va disparea.
@Stefan Tuchila: Nu am tinut niciun discurs mai ales ca nu incadrez aceasta cladire la "merge si asa" . Eu nu am absolut nimic de obiectat. Ceea ce vroiam sa spun mai degraba ar fi ceva de genul "multi viteji dupa razboi". Cand nu investeti tu cele 20 mil cand nu te lovesti tu de ce probleme s-or fi lovit ei, e f usor sa iti dai cu parerea. Mai ales ca nu vad care este sensul ca acea cladire sa fie identica la mm cu ceea ce a fost! Repet, NU ESTE MONUMENT ISTORIC! Restrictiile vin doar in ideea in care trebuie respectat designul anterior...caramizile alea de dinainte (sau ce or fi fost) nu au nicio valoare culturala, de ce sa le pastrezi? Cladirea per ansamblu respecta ceea ce a fost odata? Eu zic ca in proportie de 90% da. Ce e rau in a imbunatatii?
@anonim: daca are (aproximativ) aceeasi volumetrie nu inseamna ca respecta initialul. am explicat mai sus ca tot farmecul tipului asta de arhitectura sta in detalii. si aici au dat chix.
in rest, faptul ca au daramat-o ca sa sa o reconstruaisca il inteleg, nu cunosc contextul, presupun ca au avut un motiv bun sa faca asta. nu de alta, dar sigur i-a costat mai mult decat sa varuiasca fatada ;)
suntem de acord, nu e nimic rau in a imbunatati, doar ca "pe vremuri" arata bine, acum arata "civilizat" si cam atat. si cu putin (insist asupra acestui cuvant) mai mult efort si nu neaparat mai multi bani investiti era putea fi si mai bine.
In "House Wreck Rescue", o familie isi construieste o casa "art-deco", si constructorii, mesterii aia, aveau dificultati in a reproduce detalii specifice.
In regula, fiecare cu opiniile lui, mi s-a parut totusi nedreapta folosirea termenilor de "kitch" si "fals istoric" (le-am vazut undeva printre aceste comentarii). Intodeauna se poate si mai bine dar mi se pare ca suntem un popor de giga-contra care prefera sa critice ceva desi fix langa sau vis-a-vis situatia e de-a dreptul tragica.
1. Da
2. Din câte stiu eu aproape toată structura de rezistenta a vechii clădiri a fost demolata întrucât la expertiza tehnica s-a constatat ca betonul avea o marca inferioara și nu satisfăcea normele codului de proiectare seismica P100 nici măcar în cazul cămășuirii ei. Din păcate reconstrucția are neajunsuri estetice: bandourile orizontale de ferestre de pe zona de curbura au dispărut iar etajul suplimentar cu pergola este exact nuca în perete.
Din păcate asta cred ca este cea mai reușita soluție în pentru imobilele interbelice cunoscute pentru "inovațiile" structurale datorate subordonarii totale a structurii de rezistenta fata de plastica volumetrica și de fatada: intersecții de grinzi în camp fără susținere, stâlpi sprijiniți pe grinzi, ziduri structurale și/sau exterioare așezate direct pe placi de 10 cm grosime, subdimensionare cronica mai ales a grinzilor.
Oricâte încercări vor fi făcute, având în vedere ca în momentul de fata la aceste clădiri primează partea de consolidare fata de cea de restaurare rezultatele vor fi cam ca acesta. Nu este un kitsch, este doar alta cladire.
Intrebarea este e de preferat o astfel de reconstructie sau o cladire care risca sa fie distrusa de urmatorul cutremur?
Iaca, eu mă pricep la arhitectură ca un morun la broderie cu mărgele. Am locuit o vreme foarte aproape de el și, când l-am văzut într-o carte poștală veche, cu tot cu reclama de deasupra, m-am simțit de parcă primisem un cadou. Descoperisem blocul Jamol!
Moromeții, anyone? :) Către sfârșitul cărții, Nilă, ajuns muncitor la oraș, e vizitat de „ăl bătrân”, pe care-l trimite la plimbare până iese el din tură. Ca să nu se piardă, îi dă două repere:
„[...] uitați-vă și voi acolo unde scrie Jamol, le zise el, pe blocul ăla! si adaugă: Vizavi e Cheia Roseti, strada noastră...
Adică să ia și ei drept reper punctul acela pe care li-l arătase. Se vedea într-adevăr prin geamul mare al ușii o clădire uriașă pe vârful căreia se aprindea și se stingea neîncetat un cuvânt albastru, Jawohl. Pesemne că pentru Nilă însuși, multă vreme, acest cuvânt cu litera m întoarsă pe dos fusese un punct sigur de orientare în marele oraș.”
Am zis că nu strică să pun aici o felie din istoria literară a clădirii. Până la urmă, și din asta se construiește istoria și personalitatea unui oraș - din poveștile legate de clădiri și colțuri de stradă, din amintiri. Până la un anumit nivel, noi, cei necunoscători de valori arhitecturale, așa ajungem să ne atașăm de locuri și construcții, prin poveștile lor. Nu știu cât de drag mi-ar fi rămas „Jamolul” dacă n-ar fi fost Moromete, nu știu nici cât influențează asta valoarea lui arhitectonică obiectivă, dacă există așa ceva, dar... me gusta!
Ar fi interesant de aflat la ce clădire lucra pe atunci „cu cârca” Nilă, dacă mai există și sub ce formă. Indicii sunt câteva în carte.
Oare ce va mai multumeste? Numai falsuri istorice aveti in cap si porcari. Ia mergeti voi nitel prin Occident si mai documentati-va.
1) arata decent
2) cazurile de genul ar trebui strict reglementate. primaria sau cine e in masura, sa puna conditia drastica: "poti demola interiorul daca este necesar, dar fatada trebuie refacuta identic pana la ultimul milimetru, neadaugand si neomitand nimic" mai ales in cazul in care fatada este la un bulevard mare si cladirea este foarte cunoscuta. intr-adevar, modernisul este foarte pretentios la detalii; are o armonie care rezida din liniile mari si din proportiile volumelor.
mi-a placut comentariul lui Branxu, pt detaliile tehnice interesante dezvaluite. si ca raspuns la ultima lui intrebare: e chiar musai, daca pastrezi fatada sau o refaci identic, sa fie afectata viitoarea structura in cazul unei reconstructii a cladirii?
Ca nu sunteti de acord cu fata usor modificata va inteleg. Dar de ce va vaitati ca au refacut structura? Credeti ca unui investitor ii arde sa refaca o cladire doar ca vrea muschiul sau cand poate doar sa o consolideze?
Citesc des blogul vostru, dar ma deranjeaza ca majoritatea stirilor sunt negatice. Cateodata cautati nod in papura.
@mujina - blocul in care lucra/locuia Nila era blocul Algiu- construit in jurul lui 1930 dupa planurile arhitectului Emil Nadejde. S-a prabusit din pacate la cutremurul din 1977 - m-am referit la fragmente din delirul (si realitatile orasului prinse in roman) aici: http://punctedefuga.ro/2009/12/bucurestiul-anilor-40-marin-preda/
@lecitina: Mulțumesc! Nu cred că l-aș fi depistat fără ajutor. Uite-așa ți se mai face chef să umbli aiurea prin București și-l vezi cu alți ochi.
@mujina & lecitina : Foarte tari comentariile voastre, vă mulţumesc de intervenţie.
Bun, e o cladire (mai) sigura la cutremur si cu suprafata construita de inchiriat sigur mai mare - si cam asta e singura calitate. Ba mai e una, iertati: eterna si mioritica_calitate "se putea si mai rau".
Farmecul vechiului bloc era dat tocmai de ceea ce, din cauza de stangacie si gandire meschina,lipseste la blocul nou, si anume continuitatea ferestrelor de pe suprafata cilindrica si tratarea lor diferentiata pentru primul etaj, pentru urmatoarele etaje curente si, atentie, pentru ultimul. Din moment ce tot s-a construit de la zero, daca nu se dorea o imitatie, criteriile de judecata arhitecturala ar fi fost cu totul altele. Acum insa trebuie sa ne raportam la trecut, vrem-nu vrem. Din pacate, o imitatie nereusita exact in ce era mai subtil se incadreaza perfect in notiunea de kitsch. E ca un trandafir din plastic cu bavuri de turnare. Uitati-va la ferestrele astea noi care sunt toate otova si toate in suprafata aprox. egala cu plinurile de zidarie dintre ele, ca la blocurile ceausiste mai de pe urma; o ambiguitate plin/gol neplanificata, jenanta. Daca nu vedeti diferente, mai exersati cu desene de alea de apareau prin cartile pentru copii, cu n mici diferente de descoperit... Doar ca aici sunt trei mari diferente, care fac si diferenta intre o citare de bun simt, sau o evocare respectuoasa - daca vreti - si o caricatura involuntara. Tehnologia moderna permitea o imitatie mult mai reusita (chiar daca criticabila ca atitudine morala, si aceasta), dar n-a fost sa fie.
PS
Si daca ne uitam bine pe desenul perspectiv postat in articol sus, vedem ca proiectul fatadei pe rotund era oarecum mai acceptabil, dar nici macar nu a fost respectat la executie. Balbaieli in buricul targului, sau poate doar targuieli.
Va rog cititi Carta de la Venetia a restaurarilor si nu va mai dati cu parerea cum si ce trebuie facut. Are 16 articole de bun simt care au fost elaborate de-a lungul timpului de oameni in domeniu.
http://www.scribd.com/doc/69601715/Carta-de-La-Venetia
Vorba arhitectului `Tot romanu` se pricepe la fotbal politica si arhitectura. Mai ales cand apare nevasta beneficarului cu notiuni native de bun gust si pricepere`
Buna seara, Daldo este numele meu:
1. Am vazut chiar zilele trecute cladirea finalizata, si m-a impresionat placut. Pe latura dinspre Magheru s-a adaugat un etaj suplimentar (al saptelea) si s-a montat o pergola moderna aparent metalica; in opinia mea, nu afecteaza aspectul general. Cladirea arata surprinzator de “la fel ca inainte”, adica si-a pastrat aerul modernist desi, cand au inceput demolarea fatadei, m-am temut ca va disparea complet si va aparea un monstru de sticla.
2. Cladirea nu a fost demolata integral, dar practic este o cladire noua. Am trecut pe langa santier in doua randuri si am observat ca pe latura dinspre Magheru intr-o prima faza s-a pastrat doar fatada exterioara, apoi si treimea de mijloc a acesteia a fost demolata (cum au spus si alti comentatori si se vede si in pozele mentionate). Tot restul laturii dinspre Magheru (plansee, pereti despartitori, acoperis, fatada din spate) este noua.
M-am uitat pe planurile noi (www.magheruone.com) si gaura din fatada pare a corespunde zonei scarilor si lifturilor, unde sunt niste pereti tip diafragma. Poate de-asta au avut nevoie sa demoleze complet zona aceea. Chiar si la fatada ramasa am vazut ca stalpii au fost subtiati si imbracati pe ambele laterale (dublati) in beton armat nou; nu exclud ca ulterior “miezul” vechi sa fi fost spart si el si turnat din nou. Deci a fost o interventie mai radicala decat la Hotelul Cismigiu – acolo fatadele dinspre Bd. Regina Elisabeta si Str. Brezoianu au ramas intacte.
Cred ca si partea rotunda dinspre CA Rosetti a avut acelasi tratament de “golire a carcasei” (in fotografia din articol cu firmele "Kenvelo" si “Centrul Medical Unirea" se vad la fiecare etaj pereti despartitori radiali, iar pe planuri acum acolo este open-space). Acesta ar putea fi motivul pentru care s-au inlocuit ferestrele continue de pe "coltul rotund" al cladirii: disparitia peretilor radiali a impus din motive de portanta ingrosarea peretelui exterior, care nu s-a mai putut "masca" cu geam continuu ca in varianta initiala. Imi imaginez ca (din pacate) imperativul comercial a dictat solutia tehnica, care la randul sau a impus modificarea arhitecturii fatadei.
Pe placa investitiei afisata pe santier si vazuta de mine in vara acestui an (2012) scria ceva de genul: “modificare de proiect aparuta ca necesara in cursul lucrarilor”. Posibil ca investitorul nu a primit autorizatie sa demoleze cladirea(poate pentru ca e in zona de protectie a unui monument istoric) si atunci a apelat la o “etapizare”. Adica a scos autorizatie pentru renovare si consolidare, apoi in baza “situatiei descoperite pe santier” a modificat proiectul si ulterior autorizatia si a reusit sa o demoleze si reconstruiasca 95 % (desigur cu costuri mai mari decat pentru o cladire noua – dezvoltatorul zice ca a bagat 20 milioane Euro, ceea ce mi se pare foarte mult pentru o suprafata inchiriabila de circa 3000 mp).
Am gasit o imagine din WWII cu imobilul Scala si Jawol: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=327206090727873&set=a.116842208430930.20328.115707885211029&type=3&src=https%3A%2F%2Ffbcdn-sphotos-f-a.akamaihd.net%2Fhphotos-ak-ash3%2F47730_327206090727873_538678048_n.png&size=448%2C664
Trimiteţi un comentariu