B365.ro & Co. - prostie nefiltrata

De pe Bukresh, aflu ca Planul Integrat de Dezvoltare Urbana a Capitalei (PIDU) a fost lansat, cuprinzand proiecte ambitioase pentru oras. Nu stiu cate din ele se vor adeveri, dar modul in care este prezentata informatia, de exemplu, pe pagina b365.ro denota prostie si neprofesionalism in cantitati industriale din partea unui site afiliat realitatea.net, dupa cum se proclama. Iata, deci, textul care m-a scos din sarite:

PIDU mai cuprinde si proiecte de reconstruire a doua poduri peste Dambovita care au fost daramate in perioada comunista: Podul Mihai Voda si Podul Calicilor. Primul pod pietonal va traversa Dambovita si Splaiul Independentei in dreptul strazii Lipscani. Podul va fi prevazut si cu doua parcari subterane, cate una pe fiecare mal al Dambovitei, fiecare cu aproximativ 200 de locuri. Podul Calicilor va fi reconstruit din dreptul strazii Selari si va traversa Dambovita pana la Palatul de Justitie.

Analiza pe text este imperativa. -->

Despre defunctul Pod Mihai-Voda am scris, i-am detaliat istoria. Intr-adevar, era degradat si a fost dublat temporar de un pod-surogat, apoi a fost demolat, apoi si podul-surogat a fost demolat intucat cartierul Izvor, zona rezidentiala, devenise un maidan fara sens in anii '80, dupa ce s-a ras orice constructie de acolo.

Strada Simionide din perimetrul actualului Parc Izvor in 1986, inainte de disparitia intregului cartier...

...si o perspectiva actuala de pe aceeasi strada, azi disparuta.

Astfel, ce era odinioara un perimetru plin de viata a devenit un camp deschis, pentru a crea perspectiva Casei Republicii (Parlamentului).

Noul Pod Mihai-Voda (proiect).

Ma mir ca nu se va construi un pod si in dreptul bulevardului Libertatii, este nevoie urgent de asa ceva. Pentru a intoarce cu masina si a traversa raul, trebuie mers tocmai pana la Piata Natiunile Unite!

Podul Rahova si Palatul Justitiei la 1900.

Ceea ce "jurnalistii profesionisti" numesc "Podul Calicilor" era, de fapt, Podul Rahova, subiect pe care l-am tratat de asemenea.

Dinspre Natiunile Unite spre Unirii in lungul Splaiului, proaspat acoperit - anii '30.

Acest pod NU a disparut in perioada comunista, ci in anii '30, cand Dambovita a fost acoperita cu un planseu de la Piata 8 Iunie (actuala Unirii) pana la Piata Senatului (actuala Natiunile Unite), Splaiul Independeentei devenind bulevard in toata regula pe acest tonson. In anii '80, planseul a fost distrus pentru refacerea albiei raului, insa fara reconstructia Podului Rahova. Motivul era simplu: nu mai avea ce sa uneasca, intrucat Calea Rahovei fusese sectionata de bd. Unirii, nou-construit, iar primul ei tronson devenise o fundatura in spatele blocurilor optzeciste.

Iarna grea pe Podul Calicilor (Calea Rahovei), in 1841.

Se propaga, astfel, aceeasi idee inepta ca Podul Calicilor (vechea denumire a Caii Rahovei) era un pod in sensul strict al cuvantului, adica o constructie peste Dambovita. Fals! "Pod" se refera la drumul insusi, pavat pe vremuri cu lemn. La fel cum Calea Plevnei era Podul de Pamant, Calea Victoriei - Podul Mogosoaiei, Calea Mosilor - Podul Targului de Afara, si Calea Rahovei a purtat o alta denumire inainte de Razboiul de Independenta.

Noul Pod Rahova (proiect). Se vede si o roata la Piata Unirii.

Altcumva, refacerea acestor poduri istorice este binevenita. In cazul Podului Rahova, reconstruirea lui este si mai urgenta, din cauza supraaglomerarii asa-zisului Centru Istoric.

Update! In comentarii, mi-a scris unul din autorii studiului pentru refacerea podurilor - Teodor Frolu. Distinsul domn Frolu are o motivatie cel putin amuzanta pentru faptul ca, asa cum marturiseste, au refuzat deliberat sa numeasca noul Pod Rahova altcumva decat "Podul Calicilor", ignorand istoria orasului:

"Intentionat am pus numele de "podul Calicilor" pentru ca ne-am dorit sa scoatem aceasta poveste din cartile de istorie si sa o recuperam pentru oras. Din studiile noastre reiese ca populatia actuala a Bucurestiului considera Calea Rahovei ca o zona cu probleme ce incepe odata cu Blocurile colorate ale lui Vanghelie. O vom reface integral pana la Tribunalul Mare dar cu o functiune pietonala. Daca am fi denumit acest pod Rahova era prea putin zic eu fata de toata povestea extraordinara din jurul "podului Calicilor" . Ne dorim sa fie un pod de lemn de stejar care sa-si spuna povestea singur."

Evident, cei de la b365.ro sunt niste mesageri foarte prosti, care iau informatia si nu o digera. Ca ei, oricare alt site sau alta publicatie care a preluat comunicatul Primariei. Cu putina documentare, sunt sigur ca stirea nu ar fi fost atat de viciata.

Si mai prosti sunt cei de la Antena 3 sau Evenimentul Zilei, care au titrat ca vor fi refacute "Podul Mircea Voda si Podul Calicilor". Care Pod Mircea-Voda?? Nu a existat niciodata asa ceva in Bucuresti. Evident, "profesionistii in stiri" se refereau tot la Podul Mihai-Voda. Mircea sau Mihai, ce conteaza? Tot cu "M" incepe. Evident, presa cita din mareata strategie:

Au fost distruse doua artere principale si doua poduri. Calea Rahovei si Uranus drenau cu fluxuri de utilizatori cele doua zone, iar Podul Mircea Voda si Podul Calicilor faceau legatura acestora cu partea de nord.

Este inca un calup de erori frapante in stirile despre Bucuresti. Informatia gresita a pornit de la Primarie, unde chiar mai nimeni nu cunoaste istoria orasului, lucru foarte grav. Mai departe, presa a preluat mot-a-mot ineptiile, inadvertentele si greselile rusinoase din comunicatul oficial al PRIMARIEI, fara a investiga mai intai. Urmeaza, la rand, majoritatea populatiei, care habar nu are si nici nu vrea sa cunoasca istoria transformarii Bucurestilor.

Bina ca sunt unii pe net care mai scriu cate un articol despre Bucuresti. Degeaba, se pare.
Citeste tot...

Plimbari urbane cu Idei Urbane!

In Bucuresti mai rasar si initiative bune, fara legatura cu autoritatile, desigur. Popescu, de la Idei Urbane, a initiat un proiect foarte interesant, dar mai mult decat atat, extrem de util pentru oricare din bucuresteni si nu numai. Conform comunicatului oficial:

Proiectul consta in realizarea unor trasee prin Bucuresti, (...) prezentari ale orasului (...). Aceste tururi nu sunt turistice, ci prezentari sau consultatii oferite direct in strada. Speranta mea este ca prin aceste prezentari sa reusesc sa arat atat evolutia orasului cat si sa ofer cateva explicatii pentru imaginea urbana actuala, modul in care se construieste in Bucuresti si alte lucruri care tin de urbanism.

Am avut onoarea si placerea sa particip, alaturi de colegi de panel (Vlahul, Lecitina, Marius, Ioana) la plimbarea-pilot organizata de Popescu pe ceea ce el numeste traseul 2: Mihai Bravu - Titan. Iata cum s-au desfasurat lucrurile: -->

Ne-am intalnit la Piata Muncii si am luat-o pe str. Soldat Alexandru Magatti, mergand spre o zona construita in interbelic. Dupa explicatiile de rigoare, am inteles ca eram de-abia la inceputul evolutiei zonei, urmand sa trecem prin mai multe decenii si sa vedem cum s-a schimbat abordarea spatiului de locuit.

Zona interbelica este populata de case si vile tipice anilor '30 in majoritatea lor, insa cu influente exotice moderne pe alocuri - culori tipatoare, termopane opulente, supraetajari originale, etc.

Am continuat prin asa-numita parcelare Catelu (despre care a scris armyuser), datand din anii '50. Am aflat informatii care mi-au schimbat total perspectiva asupra acestor locuinte colective modeste. A fost demolat si mitul conform caruia fusesera ridicate ca "sat olimpic" pentru Congresul si Festivalul Mondial al Tineretului, de pe stadionul 23 August (ulterior Lia Manoliu - demolat), inlocuit azi de Arena Nationala.

Ne-am indreptat apoi, pe strazile Fildesului si Doicesti, catre soseaua Catelu, azi Campia Libertatii - marginea cvartalului din anii '50. Aici gasim si biserica acestui micut cartier (foto jos), ridicata tot atunci.

Anii '60, '70 si '80 au insemnat adaugarea de blocuri anoste si - mai ales in ultima decada mentionata - indesirea lor. Nu am mai pozat, insa as vrea sa inchei turul foto cu o imagine contemporana de pe soseaua Campia Libertatii. Bucuresti - Micul Kabul!

Traseul s-a sfarsit la Complexul Gloria, langa Parcul Al. I. Cuza (fost IOR), in cartierul Titan. Plimbarea a fost una extrem de placuta, iar Popescu a avut grija sa ofere toate detaliile care sa faca audienta sa inteleaga cum s-a trecut de la un stil de locuire la altul. A venit cu planse, schite, planuri cadastrale frumos colorate si pe intelesul tuturor. Nu trebuie sa stii arhitectura si/sau urbanism pentru a intelege ce se explica. Personal, m-am simtit ca la un curs practic in facultate.

Recomand oricui imi citeste articolele sa ia parte macar o data la una din aceste plimbari urbane si sa le promoveze pe mai departe. Sunt extrem de utile cand vine vorba de a intelege evolutia si insasi fiinta Bucurestilor, de ce s-a ajuns la actualul stil de locuire si care sunt perpectivele pe viitor. Iata o lista a traseelor disponibile:

ORASUL DEZVOLTARII
Traseu 1: Foisor - Traian

EVOLUTIA LOCUIRII
Traseu 2: Mihai Bravu - Titan

NOUL CENTRU CIVIC
Traseu 3: Unirii - Mihai-Voda

Mai multe informatii, pe Idei Urbane. Daca mergeti in vreuna din aceste plimbari, nu uitati sa-mi spuneti si mie cum a fost. Bravo, Popescu!
Citeste tot...

Cine nu visa in cls a VI-a despre razboiul asta era fraier.

O poveste despre balista vs. javelin. Citeste tot...

Surpriza din Geneva!

Unul din orasele importante ale Elvetiei, alaturi de Berna si Zürich, este GENEVA. Gara Cornavin (centrala) din Geneva suporta un flux de 85.000 pasageri si 230 de trenuri pe zi. Chiar si asa, acest articol nu este despre gara aceasta. Este despre cat de surprins poate fi un bucurestean oarecum cunoscator al istoriei orasului sau, atunci cand intra in aceasta gara elvetiana. -->

Actuala Gara Cornavin, edificu impunator din Geneva, a fost finalizata in 1931. Modernismul cu influente art-deco este stilul predominant al cladirii care, dintr-un anumit unghi, poate semana cu Facultatea de Drept din Bucuresti. Ce se vede azi este a doua versiune a garii.

Vechea Gara Cornavin, mai modesta, data din 1858, fiind extinsa ulterior in 1873 si in 1893. Anul 1909 a marcat insa distrugerea ei, aceasta arzand intr-un incendiu. Zidurile de piatra ramase au fost demolate, iar holul central al noii gari a fost gata de-abia in 1929.

Gara cea noua impresioneaza, la interior, prin niste fresce mari. Ma voi opri asupra uneia dintre ele - cea din holul central. Este o reprezentare a Europei si a unor parti din Asia (Rusia occidentala, peninsula Asia Mica) si Africa (nord-vestul ei, adica Maghreb). Pe harta sunt marcate orase pe unde caile ferate din Elvetia ajungeau la vremea respectiva. Unele dintre orase beneficiaza si de cate un mic desen cu un monument important, reprezentativ in epoca. Este interesant de calatorit pe aceasta harta. Vom opri mai peste tot, cu ajutorul unor detalii foto. Incep cu orasele pentru care nu am poze detaliate.

OSLO, Norvegia. Este reprezentata cladirea Parlamentului. In prezent, Primaria din Oslo este una din cladirile-simbol ale orasului.

STOCKHOLM, Suedia. Este reprezentata cladirea Primariei orasului, si in prezent o atractie turistica populara.

HELSINKI, Finlanda. Sunt reprezentate Piata Senatului si Catedrala Luterana, in continuare atractii turistice favorite.

ATENA, Grecia. Este reprezentat Partenonul, celebrul templu din varful dealului Acropole, la fel de fotografiat si in mileniul III.

ROMA, Italia. Este reprezentat Arcul lui Constantin, din incinta Forului Roman, un vestigiu antic. Alegerea este interesanta, intrucat Roma este in prezent si - cel mai probabil era si atunci - faimoasa pentru Colosseum.

Prima plansa cu detalii vizeaza Peninsula Iberica si apele inconjuratoare.

LISABONA, Portugalia. Este reprezentat Turnul Belem, ce se ridica din apa, foarte vizitat si astazi.

MADRID, Spania. Este reprezentat tot ansamblul Manastirii Escorial. In prezent, foarte conoscut este Palatul Regal, de exemplu.

A doua plansa se concentreaza pe Europa vestica si sudul arhipelagului britanic.

LONDRA, Marea Britanie. Este reprezentata cladirea Parlamentului, in mod curios fara celebrul orologiu Big Ben, dar faimoasa si astazi.

BRUXELLES, Belgia. Este reprezentata Primaria orasului. Superbul palat este centrul atractiei turistice si in prezent.

PARIS, Franta. Este reprezentat Panteonul. Desi edificiul este inchinat marilor oameni ai Frantei, Parisul este in primul rand cunoscut pentru inconfundabilul Turn Eiffel.

ELVETIA este reprezentata printr-un porumbel alb cu o ramura de maslin in cioc, simbolul pacii si al neutralitatii promovate de aceasta tara.

A treia plansa contine detalii din Europa centrala.

BERLIN, Germania. Este reprezentata Opera (Konzerthaus). Actualmente, Poarta Brandenburg este simbolul Berlinului.

PRAGA, Cehia. Este reprezentata Primaria veche. Ramane un obiectiv turistic major, alaturi de frumoasa piata din care face parte.

VIENA, Austria. Este reprezentata Biserica Votiva, monument neogotic tarziu. Viena prezentului este mult mai cunoscuta datorita catedralei medievale Sfantul Stefan (Stephansdom).

BUDAPESTA, Ungaria. Este reprezentat Podul cu Lanturi de peste Dunare. Acesta leaga Buda de Pesta si este la fel de cunoscut si astazi.

VARSOVIA, Polonia. Este reprezentata statuia ecvestra a Printului Józef Poniatowski, important lider polonez de la 1800. Varsovia este in prezent foarte apreciata pentru ansamblul impresionantului ei centru vechi.

A patra plansa descrie partea europeana a Rusiei.

MOSCOVA, Rusia. Este reprezentata o biserica-tip ruseasca, ce aduce foarte mult cu Catedrala Sfantul Vasile din Piata Rosie. Si in prezent, lacasul de cult suscita la fel de mult interes.

Am pastrat pentru final plansa cu Europa de Est si Balcanii, deoarece ne intereseaza cel mai mult.

BELGRAD, Serbia. Este reprezentata Fortareata Kalemegdan, datand in anul 535 - un punct esential al oricarui tur ghidat prin Capitala Serbiei.

SOFIA, Bulgaria. Este reprezentata Moscheea Banya Bashi, monument otoman. Actualmente, biserica ortodoxa Aleksandr Nevski este unul din simbolurile cunoscute ale orasului.

ISTANBUL, Turcia. Este reprezentata o moschee anonima. Seamana cu Moscheea Ortaköy (sau Büyük Mecidiye Camii) si mai mult ca sigur nu este Moscheea Hagia Sofia, faimoasa in prezent.

ODESSA, Ucraina. Sunt reprezentate vestigiile unei colonii grecesti. In prezent, obiectivul turistic central al acestui oras atat de disputat in secolul trecut este Teatrul Academic de Stat pentru Opera si Balet.

Si acum, SURPRIZA despre care vorbeam. Ma uitam intrigat la orasele ilustrate, cand am vazut ca este reprezentata si Capitala Romaniei! Culmea, de la Geneva se ajungea cu trenul la Bucuresti, denumirea este scrisa in limba romana, iar orasul este reprezentat de... ?? Chiar, ce cladire reprezinta Bucurestii in Gara Cornavin din Geneva? Am recunoscut-o greu, pentru ca ma asteptam sa vad acolo mai degraba pictat Ateneul sau Palatul Regal vechi.

Capitala Romaniei este reprezentata de TURNUL COLTEI. Incredibil, dar adevarat. Un edificiu aproape sters din memoria colectiva bucuresteana se regaseste pictat in holul central al garii principale din Geneva, Elvetia! In colajul de mai sus, acuarela din stanga infatiseaza Turnul Coltei intr-o maniera romantica, iar poza din dreapta - situatia reala: un turn decazut si ruinat de trecerea timpului (vazut din curtea Spitalului Coltea, de langa biserica omonima).

Turnul Coltei era simbolul Bucurestilor pre-regali, un monument medieval-tarziu, care a servit drept poarta unei manastiri si unui spital. La vremea sa, era cea mai inalta constructie din oras. Se gasea langa ceea ce astazi numim Piata Universitatii si a fost demolat de Primarie in 1888 pentru a largi Ulita Coltei (actual bulevard I. C. Bratianu). In colaj, stanga - Turnul Coltei in forma initiala (reconstituire de Radu Oltean), dreapta - turnul in 1880, nu cu mult timp inaintea daramarii (foto via Radu Oltean). Pentru un istoric foarte interesant al Turnului Coltei, gasiti la Radu Oltean un articol excelent, plin de fotografii-document si schite.

Pe imaginea de mai sus (Bing Maps) am marcat aproximativ unde s-ar afla in prezent Turnul Coltei, daca ar mai exista - fix pe mijlocul bulevardului! Fundatiile lui sunt inca acolo, sub asfalt. Pana prin anii '90, erau marcate cu alb pe caldaram, dar asfaltarile capitaliste nu au mai tinut cont de urmele acestui foarte important monument bucurestean disparut, putin cunoscut de contemporani. Pacat.

Da, o surpriza si o descoperire de proportii! Totusi, se cer concluzii. Faptul ca multe orase nu sunt reprezentate de monumentele emblematice actuale ma face sa cred ca fresca este o reproducere a uneia mai vechi, existenta probabil in vechea Gara Cornavin. Este singura explicatie plauzibila pentru prezenta Turnului Coltei in dreptul denumirii "Bucuresti". In 1929, cand s-a inaugurat holul central al noii gari, turnul era demult dus, iar la Bucuresti existau deja suficiente obiective ridicate de Carol I care ar fi putut sa-si gaseasca locul pe fresca.

O alta ipoteza ar fi aceea ca artistul care a realizat fresca in 1929 sa fi ales ce monumente a dorit pentru a le ilustra in dreptul oraselor de pe harta. Cine stie, poate cunostea povestea Turnului Coltei. Nu am gasit informatii despre istoria acestei fresce, pentru a elucida dilema. Voi ce credeti?
Citeste tot...

Facebook powered by Inna

Via Catavencii sa zicem... Citeste tot...