29 martie 2011

Probleme in trafic - anii '70



TRAFIC. Acesta este cuvantul care pentru multi este sinonim cu Bucuresti. Bucurestii de ieri, precum cei actuali, aveau problemele lor de circulatie. In anii comunismului, Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB) se numea Intreprinderea de Transport Bucuresti (ITB) si deservea cetatenii capitalei Romaniei populare si, apoi, socialiste.

Gratie filmuletului din anii '70 gasit pe YouTube, se poate face o analiza interesanta a unor cadre, care includ locuri schimbate mult prea mult pentru a putea fi recunoscute la prima vedere in prezent. -->

Primele imagini relevante prezinta intersectia de la Titan. Aici, se intretaie doua magistrale importante ale cartierului: str. Liviu Rebreanu si bd. Leontin Salajan (actual Nicolae Grigorescu), pe care trece un vehicul ITB doldora de calatori.

In prim-plan, se observa cu usurinta sigla ITB vopsita pe vehicul.

Planul secund este mai ofertant, intrucat arata un ansamblu de blocuri ridicate spre finalul anilor '60 inspre str. Baba Novac. O imagine de epoca ne arata cum se prezentau aceste constructii dupa inaugurare.

O perspectiva asemanatoare, din prezent, include niste blocuri imbatranite si urate, impestritate de termopane si inchideri originale de balcoane.

De sus, se observa spatierea intre cladiri, caracteristica zonei Balta Alba-Titan, un cartier mult mai aerisit ca mai tarziu ridicatele Crangasi sau Militari, de exemplu.

Abia acum ajungem la cadrele cu adevarat interesante. In cel de mai sus, o masina este trasa pe dreapta de un militian pe o strada cu piatra cubica si linie de tramvai. Este chiar actualul bulevard Corneliu Coposu, privind dinspre Sf. Vineri inspre Piata Unirii. In stanga, se face Calea Vacaresti, care la Piata Sf. Vineri intersecta strada omonima si mergea apoi in directia Timpuri Noi.

Din anii '70, avem doua perspective luate din directia opusa, de pe fiecare latura a drumului. Segmentul din bd. Coposu cuprins intre actualul bd. Bratianu si str. Baratiei constituia prelungirea dincolo de Piata Unirii a bd. George Cosbuc (actual bd. Maria). Perimetrul a suferit demolari salbatice in anii '80, cand Ceausescu a dorit sa ridice un nou Centru Civic in Capitala. Aproape nimic din ce se vede in fotografii nu mai exista.

O vedere de mai jos, privind in susul bd. Cosbuc dinspre Piata Unirii. In stanga, se observa un ansamblu de 3 imobile moderniste-art-deco ridicate in anii '30 (numerele 1, 2, 3 pe plansa de la final).

Acestea, precum si imobilul cu cupola imediat urmator, de pe coltul cu str. Baratiei, inca se mentin. Altcumva, bd. Cosbuc (redenumit Calea Calarasilor dupa 1989 si Coposu dupa 1995) a fost dublat in latime prin demolarea caselor de vis-a-vis (amplasamentul aripii Calarasi a Magazinului Unirea, cea cu KFC, al actualului magazin Zara si al hipermarketului Carrefour).

Bd. Cosbuc se continua cu Calea Calarasilor, dupa intersectia cu str. Baratiei, din care avem cadrul urmator, filmat dinspre Calea Vacaresti.

In spatele masinii este imobilul de colt cu cupola (nr. 4). Acest edificiu deosebit, singurul din Bucuresti cu ornamente-barza (multumesc, Stefan si Radu, pentru detaliu!), este astazi in paragina si parazitat de firme kitschoase la parter. Tabla de pe cupola s-a dus si ea, iar pe zi ce trece, degradarea acestei case supravietuitoare se accentueaza.

In planul secund al cadrului din film, putem vedea un sir de case pe str. Baratiei (nr. 5). Acestea exista si astazi, insa starea in care se afla este incalificabila. Dintre toate, cladirea mai inalta este cea mai ingrijita. Aceste case negustoresti, asemanatoare celor din Centrul Istoric, se aflau peste drum de un front similar de imobile, distrus in anii '80 pentru a se construi acolo un bloc impunator.

Mai este de adaugat ca acea casa mai inalta de care faceam vorbire are fatada orientata catre str. Baia de Fier, fostul bazar Taica Lazar pe vremuri.

Cadrul urmator arata cum militianul opreste un camion chiar in dreptul Pietei Sf. Vineri, pe Calea Calarasilor.

Casa galbuie de pe fundal-dreapta este prima pe dreapta in fotografia de mai sus (de Hans Oerlemans - prima jumatate a anilor '70), luata din dreptul fostei biserici Sf. Vineri-Hereasca, demolata la ordinul expres al Elenei Ceausescu in 1987.

Planul cadastral al zonei (anii '80, inainte de demolari) ajuta la intelegerea vechii configuratii a Pietei Sf. Vineri si a imprejurimilor. In unghiul dintre str. Sf. Vineri si Calea Vacaresti se afla Tribunalul Sectorului 3, fostul Tribunal al Sectorului 4, fostul Tribunal al Raionului Tudor Vladimirescu, fosta Primarie Neagra si a Capitalei. Impunatorul edificiu a fost demolat.

Calea Calarasilor, Piata Sf. Vineri, Rondul Udricani, str. Mircea-Voda si tot cartierul aferent au fost mutilate, vechile constructii disparand pentru a face loc blocurilor ceausiste si maidanelor virane.

O comparatie de la Alex Galmeanu (folosind o fotografie a lui Dan Vartanian) arata cat de schimbata este astazi intersectia Calarasi-Sf. Vineri. Pe locul casei galbui si a celor din continuarea ei troneaza azi un bloc mare, rotunjit la colturi (nr. 6).

Pe situatia actuala a zonei (via Bing Maps), am marcat o parte din vechea configuratie si am notat imobilele mentionate mai sus. Se vede clar cat de brutala a fost interventia ceausista, facuta in numele unei "modernizari" aberante a unui cartier istoric.

In final, o perspectiva generala asupra segmentului din bd. Coposu despre care am discutat. In afara de imobilele mai masive dinspre Piata Unirii, nicio alta cladire veche nu a supravietuit tavalugului demolarilor. In locul vechii arhitecturi, avem blocuri masive, care anonimizeaza fosta Cale a Calarasilor, pe tronsonul intre str. Baratiei si str. Mircea-Voda.

Pentru a regasi macar o parte din atmosfera vremurilor apuse, recomand o plimbare pe tronsonul din Calea Calarasilor cuprins intre str. Mircea-Voda si str. Traian, cu un ocol prin zona Sfantul Stefan, pe strada Romulus si pe altele, la fel de fermecatoare. Se preconizeaza noi demolari intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, pentru a largi si ce a mai ramas din Calea Calarasilor veche. Progres de dragul progresului!

Daca v-a placut, puteti incerca si o investigatie video mult mai ampla, despre fostul cartier Uranus-Izvor.
Citeste tot...

27 martie 2011

Facebook este evil 1



Deci de o saptamana tot incerc sa apas butonul ala de Skip fara niciun rezultat. Citeste tot...

22 martie 2011

Intrebare: Este adevarat ca tovarasul Andropov a castigat o masina sport?

Raspuns: Da, este adevarat, insa tovarasul Andropov era defapt Buciuman, si nu a castigat masina ci a facut-o, si nu era o masina ci pagina Radio Erevan.





Intr-o noua colaborare umoristica cu Vasile si cu Ratz am infiintat Radio Erevan in speranta de a raspunde pertinent la intrebarile dumneavoastra. Redactorii nostri stau la dispozitie 24/24 pentru a va raspunde la intrebari. Citeste tot...

21 martie 2011

Bucharest FAIL


Am hotarat ca este momentul sa prezint o serie de fotografii din Capitala Republicii noastre, un set de poze care il vor face mandru pe orice bucurestean. Priviti, asadar, iar vraja Bucurestilor va va cuprinde pe masura ce veti avansa! -->

Fast-food-ul Sheriff's (stanga) si Milennium Center (dreapta), doua succese rasunatoare in Capitala Romaniei.

Orasul nostru este unul profund capitalist, iar proprietatea privata este respectata cu sfintenie, ea nefiind niciodata incalcata, spre deosebire de lege!

Daca as fi tendentios, as spune ca acest primar de sector arunca banii aiurea pe tinichele hidoase in care nu va depune nimeni nicio scrisoare. Dar nu sunt. Felicit primarul pentru aceasta initiativa. Asta DA comunicare cu cetatenii! Mai eficienta ca audientele la Primarie sau un banal hotline.

Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB) a inceput o ampla actiune de reducere a costurilor, pe vreme de criza. Costurile cu vopseaua pentru indicatoarele statiilor au fost, asadar, micsorate, prin eliminarea literelor redundante - o solutie geniala!

Farmecul bucurestean sta si in kabulizarea (colorarea) energica a cladirilor, fapt ce ne aduce mai aproape de idealurile orientale. Aceasta curte interioara de pe Lipscani a fost perfect restaurata si pastelata, conform idealurilor prezentului!

Desigur, kabulizarea (sau havanizarea) este un proces local destul de complex. Pe imaginea de mai sus, in sensul acelor de ceasornic: totul incepe cu un petic de cladire timid colorat tipator, se continua cu cucerirea increzatoare a unui zid intreg, apoi culoarea/culorile se pot extinde rapid pe tot imobilul. In fine, alegerea de culori nonconformiste (roz-pitzi, portocaliu-pedelist, verde-scotator-de-ochi, albastru-electrosocant, etc.) este practic secretul care sta la baza redefinirii coloristice a Capitalei noastre.

Exemplu practic: se poate porni, practic, de la o casa stil 1900, simpla ca aspect, care este colorata, surprinzator, in roz si mov. Bomboana suprema o reprezinta micul Buddha, mov si el, care tradeaza apartenenta oriental-extrema, chiar si pur conceptuala, a locatarilor.

Una cate una, casele vechi renunta la inhibitii si la culorile asa-zise "pale" si "de bun-simt" (mai degraba plictisitoare!!) si se upgradeaza, conform celor mai recente tendinte. Termopanele sunt un must, desigur daca sunt albe e si mai bine. In laturi cu putredul si vechiul stavilar ce tinea imaginatia in frau!

Pentru carciumile periferice, este mult mai usor sa intre in rand cu lumea. Iata flacara violet in cartierul Balta-Alba. Vopsirea stalpului de la strada face parte din incercarea laudabila de creare a unui ambient mov pentru clientii fideli.

In fine, la acest capitol, este bine de observat ca, daca nu ne putem decide asupra unei singure nuante (tipatoare trebuie oricum sa fie!), putem spoi fiecare nivel in alta culoare! Nu numai ca invidia vecinilor va creste proportional cu paleta de nuante, dar asa se pot evita divergentele intre preferintele diversilor locatari.

Bucurestii mai sunt cunoscuti pentru ospitalitatea localnicilor si comunicarea intensa intre acestia, folosind orice mijloace.

In Bucuresti, Politia se ocupa de campanii relevante, cu denumiri serioase, care nu fac decat sa sporeasca semnificatia sloganului "Siguranta si incredere", insusit de oamenii legii. Prin informarea cetatenilor onesti despre venitul mediu lunar al cersetorilor, este mai mult ca sigur ca flagelul cersetoriei va disparea, intrucat cauza-radacina a problemei a fost identificata si expusa.

Parlamentul de la Bucuresti impresioneaza nu numai prin calitatea alesilor care il populeaza, dar si prin calitatea finisajelor gardului imprejmuitor, de exemplu. Londonezii ar muri de ciuda ca ei nu au asa gard la Houses of Parliament, pe malul Tamisei.

Onoram victimele Holocaustului printr-un memorial exemplar, ridicat cu cea mai mare transparenta a directionarii fondurilor, alegand cel mai inspirat design si in cel mai bun dintre toate locurile disponibile din oras!

Metroul bucurestean este renumit pentru punctualitate, confort si personal instruit la cel mai inalte standarde europene. Iata rapiditatea cu care se succed trenurile, rapiditate observata pe un display de pe noua linie Grigorescu-Saligny.

Sloganul "Pe orice timp ajungi la timp" mi se pare cel mai potrivit pentru Metrorex. Maximum de idei in minimum de cuvinte.

Tot la metrou beneficiem si de reclame colorate. Firma care isi face publicitate pe acest panou are grija sa indice exact cum se pronunta numele ei: dosi!

Pe oricare dintre ecranele din statiile de metrou, gasiti la orice ora toate informatiile necesare, in timp real si cu eficienta maxima.

O statie de metrou cu adevarat europeana! De la nume pana la aspectul uimitor.

Persoanele carcotase vor comenta ca acest loc de joaca din Cismigiu contine figurine ciudate, aproape horror. Neavenitii au mers pana la a numi balansoarul "ratusca-Terminator". Ce badarani!

In aceeasi linie, carcotasii au asemuit frumoasele figurine plasate special pentru copii de catre Primarie cu un anume personaj intitulat Pedobear, sau asa ceva.

Frumusetea Capitalei se observa cu ochiul liber si pe plan religios. In Dealul Patriarhiei, Patriarhul si-a ridicat mareata poarta la resedinta (sus), iar la biserica Sf. Spiridon-Vechi, desueta cruce solitara medievala a fost cocotata pe o frumoasa si moderna fantana, construita din cele mai bune materiale, aceleasi care se utilizeaza si la cladirile de birouri. Cine zice ca Biserica nu este la moda?

Tot in Bucuresti, o marca de bere s-a hotarat sa spuna povestea orasului, pe placute atasate de ceasuri (inutile) stradale. Tot oamenii rai vor spune ca informatiile oferite nu sunt exacte, ca sunt puerile si ca au unele greseli. Desigur, totul la nivel speculativ.

Apa Nova a identificat locul de unde a fost taiata Calea Victoriei: de la Piata Unirii! Desi Calea Victoriei incepe din Piata Natiunile Unite, sunt absolut sigur ca Apa Nova stie mai bine. Altfel, nu ar fi montat placuta pe podul care traverseaza Dambovita la Piata Unirii!

Recent-renovatul centru istoric apare prin mai toate reclamele de telefonie mobile. In cea de mai sus, un colaj extrem de reusit intre CEC-ul de pe Lipscani (cu cupola retezata) si fostul Hotel Union (si el cu varful taiat). Desigur, s-a dorit si s-a reusit anonimizarea acestor cladiri celebre.

Pe vreme torida, bucurestenii pot conta pe punctul de prim-ajutor din Pasajul Universitatii, chiar daca uneori nu se gaseste apa acolo. Oameni suntem, nu?

Bucuresteanul este inventiv. Mai sus, o metoda rapida, in patru pasi, de recuperare a galetii cazute in albia raului Dambovita. Daca vi se intampla vreodata asa ceva, trebuie sa stiti ce sa faceti!

Cum spuneam, spiritul oriental este omniprezent. Un balcon incarcat de haine, tipic pentru Uniunea Europeana, din care facem parte din 2007 incoace.

In final, bucurestenii stiu sa petreaca precum nimeni altcineva! Let the music play!

P.S.: Avem capace de canal cu model Versace pe margine :D

Citeste tot...