Brăila, pe scurt

Strada Regala

 Braila este printre putinele orase din Romania unde se mai poate simti atmosfera inceputului de secol XX, unde poti gasi linistea strazilor umbrite de platani ce domina cladirile a caror temelie a fost pusa de armatori greci, comercianti de toate natiile, avocati, cei care au facut din orasul sfarsitului de sec. XIX inceputul sec. XX cel mai mare port de la Dunare si bursa agricola a Europei.

Piata Sf. Arhangheli

Braila a fost un oras de negustori, de negot se leaga si atestarea numelui localitatii in anul 1368 in privilegiul acordat de Vlaicu Voda negustorilor brasoveni care trageau la Braila in locuinte situate pe strada Brasoveni. Anul 1829 a insemnat debutul emanciparii orasului si a portului, la temelia carora a stat daramarea Cetatii Brailei, cea mai puternica fortareata turceasca de la Dunarea de Jos. Braila a fost reconstruita dupa un plan urbanistic modern, care confera unicitate orasului ce a luat infatisarea unui evantai pe care Dunarea il deschide spre campie. Compozitia simetrica si dispunerea radiar-concentrica a strazilor au avut ca efect implinirea celor doua cerinte majore ale urbanismului: confortul maxim al circulatiei in interiorul orasului si comunicarea rapida cu exteriorul.

Strada Galati

Libertatea comertului pe Dunare si mare, prevazuta de Tratatul de la Adrianopole, a facut ca numarul vaselor intrate in portul Braila sa creasca vertiginos. Traficul prin port s-a intensificat continuu primul loc detinandu-l comertul cu cereale, care a polarizat toata viata asezarii.

Portul in plina activitate

O parte din profiturile obtinute in anii de varf ai comertului cu cereale au fost investiti de negustorii braileni in constructii, in arhitectura orasului se disting cladirile realizate in acea perioada prin volumele monumentale, glorifica momentele de triumf din activitatea portuara si le fixeaza in imaginea orasului.

Piata Portului - sute de carute asteptau transportul marfurilor

Pin componenta populatiei si prin varietatea limbilor care se vorbeau, Braila era un oras cosmopolit. In port se intalneau vase cu pavilioane de pe toate marile si oceanele lumii iar in oras se vorbeau candva aproape toate limbile pamantului. Portul era un spatiu al actiunii, aglomerat de marfuri, carutasi si hamali, cu zeci de vapoare ancorate la chei, un furnicar spre care se revarsau toate energiile pentru a se converti in bunastare si progres.

Strada Misitiilor - pe care la inceputul secolului XX se stabilea pretul cerealelor pentru toata Europa

Redau mai jos foarte pe scurt o istorie a Brailei in date ce consemneaza cuceririle civilizatorii care inscriau la acea vreme Braila printre primele orase ale tarii:

• Privilegiul comercial pentru brasoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atesta Braila ca asezare importanta a Tarii Romanesti, mai ales sub aspect comercial.
• 1463 -Cronicarul bizantin L.Chalcocondil caracterizeaza Braila ca fiind “orasul dacilor in care fac un comert mai mare decat in toate orasele tarii”.
• 1540 -Caderea Brailei sub turci, construirea cetatii si constituirea raialei.
• 1595 -Eliberarea Brailei de sub turci de catre ostile lui Mihai Viteazul.
• 1711-1812 -Un veac de razboaie purtate intre rusi-turci si austrieci peste trupul tarilor romane.  Braila este mereu lovita, arsa, refacuta.
• 1817 -Prima scoala atestata in oras cu un “Vasile Dascalul”.
• 1828 -Razboiul intre rusi si turci incheiat cu pacea de la Adrianopol (2/13 septembrie 1829). Braila revine la Tara Romaneasca, dupa aproape trei secole.
• 1832 -Sunt asezate felinarele pe ulite si strazi, se paveaza cu piatra piata centrala.
• 1833 -Se deschide prima farmacie.
• 1833 -Se infiinteaza statia meteorologica.
• 1835 -Este amenajata Gradina Belvedere (Gradina Mare).
• 1836 -Braila primeste statut de porto-franco.
• 1838 -Isi incepe activitatea Tipografia orasului cu Ioan Penescu.
• 1839 -Apare “Mercur” primul ziar comercial din Principate.
• 1846 -Brailenii infiinteaza prima institutie bancara.
• 1850 -Se construieste Cazarma orasului.
• 1851 -Primul teatru permanent la Braila.
• 1855 -Infiintarea statiei telegrafice.
• 1858 -Se trece la iluminatul public cu lampi de petrol (cu fotogen).
• 1868 -Se construieste Calea Ferata.
• 1872 -Construirea fabricii de bere “Muller”.
• 1881 -Infiintarea Bibliotecii si Muzeului Stiintific la Braila
• 1883 -Incepe construirea Docurilor portului Braila.
• 1883 -Ia fiinta la Braila Societatea muzicala “Lyra”
• 1888 -Se utilizeaza pentru prima data in tara betonul armat.
• 1888 -Se construieste fabrica de ciment “I.G.Cantacuzino”.
• 1891 -La Braila isi desfasoara activitatea un numar de 5 tipografii.
• 1900 -Este introdus tramvaiul electric si primele becuri electrice.
• 1906 -In Piata Sf.Arhangheli se ridica grupul statuar Traian, opera a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei si a patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I.
• 1911 -An de maxima activitate comerciala. Comertul brailean reprezenta 22% din comertul romanesc si 20% din importul ei.
• 1919 -Camera de Comert propune ca portul Braila sa functioneze sub regim de porto-franco.
• 1925 -Ia fiinta “Banca de Comert Braila”. La Braila functioneaza 12 banci mari in perioada interbelica.
• 1927 -Ministrul Agriculturii pune piatra de temelie a Palatului Agricol din Braila.
• 1930 -Braila numara 68.310 locuitori. In aceasta perioada la Braila se stabilea pretul cerealelor in Europa, la Bursa Agricola.
• 1936/7 -Bugetul Primariei Braila insumeaza 53.964.180 lei venituri, 50.006.109 lei cheltuieli, cu un excedent de 3.958.071 lei.
• 1941 – 1944 -In timpul celui de-al doilea razboi mondial importul si exportul Brailei au scazut vertical.
• 1944 -La 14 noiembrie colonelul Paul Brataseanu, primarul orasului, e inlocuit cu muncitorul Petre Ciuca.
• 1965 – 1989 -Continua industrializarea fortata a economiei brailene, in cadrul celei romanesti, in general.

Faptuitorii acestor realizari sunt oamenii - pentru Braila de dupa 1829, o amestecatura de natii (romani, greci, evrei, bulgari, turci, armeni, lipoveni, austrieci, italieni, francezi), din munca carora s-au nascut ori s-au format mari personalitati precum Constantin Hepites, Mina Minovici, Ana Aslan, Nae Ionescu, Vasile Bancila, Dumitru Panaitescu-Perpessicius, Panait Istrati, Mihail Sebastian, Hariclea Darclée, Maria Filotti si multi, multi altii ca ei ce au purtat pretudindeni cu mandrie numele orasului.

Casa armatorului grec Menelaos Embericos

"Pana la ziua umbla carutasii beti cu caterinca dupa ei, parca si-au iesit din minti. Ce rost au atatea petreceri? M-am lamurit auzind pe tata cand spunea mamei: ""Niciodata n-a fost atata bogatie la Braila. La Clubul Regal se joaca numai pe aur. Gramezi, gramezi de aur se strang pe masa verde."" Vorbele astea m-au pus pe ganduri si cutreier orasul in lung si-n lat ca sa-mi dau seama de unde se arata aceasta avutie. In port e o miscare draceasca, o forfoteala, o zbantuiala si un amestec de chipuri si culori ca intr-o panorama fantastica." -- I. Valjan

Teatrul Maria Filotti

"Vechii braileni pretindeau ca situaţia portului dunarean a inceput sa se clatine odata cu aparitia pe harta tarii a portului Constanta, vorbind cu mandrie de faptul ca la inceputul secolului brailenii consumau atata sampanie cat toată Tara Romaneasca, in afara de Bucureşti, ca femeile lor erau cele mai elegante din tara, ca o inmormantare se facea cu 24 de cai inhamati la dric si ca marele sic al nunţilor era sa-ti aprinzi tigara cu o hartie care valora 100 lei aur." - Mihai Berechet

Monumentul lui Traian

„Pe Strada Mare, vara, negustorii scoteau marfurile afara. Pe o mie de tejghele, o suta de mii de baticuri, saluri, stofe, papuci, pantofi, cismulite si mai ales panzeturi colorate. [...] Pe Strada Mare, orezul se vindea cu sacul, portocalele, fideaua, smochinele si macaroanele cu lada, maslinele cu butoiul, icrele negre cu putinica sau galeata, vinul se bea cu vadra, berea curgea prin santuri, romul ardea atotcuprinzator in cazane rotunde [...] Sute de gratare cu mititei, carnati, fripturi, patruj de feluri de ardei iuti si zece de boia de ardei, muraturi, castraveti, salata, mustar care-ti spargea cerul gurii, si movile de jumar de porc. Fripturile se serveau pe funduri de lemn, fundul avand la un capat o scobitura in care se scurgea mustul, adunandu-se cu mujdei, piper si cimbru. [...] 

Gradina Publica

 Atarna in galantare nisetrii de o suta douaj de kilograme, zece mii de iepuri jupuiti (toata lumea manca tocana de iepure sau tocana de maruntaie de porc in sosuri dichisite), cinspe mii de rate si cinspe mii de gaste salbatice (toata lumea manca rate si gasca pe varza), iar macelaria din coltul Regalei cu Grivitei punea duminica in vanzare carne de camila. [...] Pe Strada Regala gaseai loterie, biliard, nebuni, petrecareti, puhoaie de mancaciosi, hoti cu nemiluita si tarfe care coborau in port si-si puneau ibovnicii sa cumpere targi cu peste mic si ele il aruncau pescarusilor: infulecati cat va place si leganati cerul.” – Fanus Neagu (Scaunul Singuratatii)

Strada Mihai Eminescu (fosta Regala)

Spre marea mea dezamagire, multi dintre oamenii cu care am avut ocazia sa discut despre Braila, au in minte o imagine foarte denaturata a acestui fost oras regal, acum decazut. Intr-adevar, Braila nu mai este ceea ce a fost acum 100 de ani, insa este totusi orasul in care centrul istoric este cel mai bine conservat din toata tara, singurul oras care poate oferi la scara naturala imaginea evolutiei istorice, economice si urbanistice a unei asezari romanesti din epoca moderna si un oras cu un potential enorm pentru turism.

Strada Mihai Eminescu (fosta Regala)

Asa cum Braila a fost distrusa si recladita din temelii de atatea ori in cursul istoriei, eu inca mai cred ca exista speranta unei renasteri a acestei frumoase asezari de la Dunare prin investitii turismul local si reabiliarea caselor monumet ce impanzesc centrul vechi. In ciuda trecerii timpului, Braila a reusit sa pastreze multe din elementele ce au definit-o, mult prea multe pentru a fi insirate aici, de aceea va invit sa descoperiti acest oras, cum a fost si cum este, pe www.brailaveche.wordpress.com