Republica, mareata vatra!

Este iarasi acea perioada minunata a anului cand serbam Ziua Republicii! Cel mai important eveniment al istoriei noastre republicane trebuie promovat ca atare. Pe 30 Decembrie 1947, poporul a rasturnat odioasa monarhie burghezo-mosiereasca si a instaurat pe plaiurile mioritice o Republica Populara care sa il duca in Raiul comunist.

Odata cu abdicarea ultimului Rege, s-a deschis calea progresului in tara noastra, o cale care ne-a adus, iata, la decenii distanta, la un nivel de trai si o dezvoltare economica fabuloase si neegalate de niciun alt Stat. -->

Revenind la un ton mai serios, 30 Decembrie este, intr-adevar, o data tragica in calendarul Romaniei. Nu este vorba de Rege neaparat si ca a fost izgonit, ci de intreruperea brutala a unei ordini constitutionale cladite pas cu pas, a unei constructii statale functionale incepute in 1866.

Pana la finele lui 1947, Romania a fost sub conducerea Regilor din dinastia germana Hohenzollern-Sigmaringen - oameni educati, cu viziune, mai mult sau mai putin controversati, lideri mai mult sau mai putini innascuti. Privind tabloul Romaniei regale, balanta inclina fara echivoc in partea pozitiva.

LEGEA nr.363 din 30 decembrie 1947
pentru constituirea Statului Roman in Republica Populara Romana

ART. 1
Adunarea Deputatilor ia act de abdicarea Regelui Mihai I pentru ei si urmasii sai.

ART. 2
Constitutia din 1866 cu modificarile din 29 Martie 1923 si acelea din 1 Septemvrie 1944 si urmatoarele, se abroga.

ART. 3
Romania este Republica Populara.
Denumirea Statului Roman este: "Republica Populara Romana" (R.P.R.).

ART. 4
Puterea legislativa va fi exercitata de catre Adunarea Deputatilor pana la disolvarea ei si pana la alcatuirea unei adunari legislative constituante care se va face la data ce se va fixa de Adunarea Deputatilor.

ART. 5
Adunarea constituanta va hotari forma nouei Constitutii a Republicei Populare Romane.

ART. 6
Pana la intrarea in vigoare a nouei constitutii puterea executiva va fi esercitata de un prezidiu compus din cinci membri alesi, cu majoritate, de Adunarea Deputatilor dintre personalitatile vietii publice, stiintifice si culturale ale Republicei Populare Romane.

ART. 7
Membrii Prezidiumului Republicei Populare Romane vor depune in fata Adunarii Deputatilor un juramant de credinta poporului dupa urmatoarea forma:
"Jur a apara drepturile si libertatile democratice ale Poporului Roman si independenta si suveranitatea Republicei Populare Romane, precum si legile sale"

ART. 8
In termen de trei zile dela aparitia prezentei legi, functionarii publici vor depune juramantul de credinta.

Formula juramantului pentru functionarii publici:
"Jur de a fi credincios poporului si de a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor dinafara si dinauntru".
"Jur a respecta legile Republicei Populare Romane si de a pastra secretul in serviciu".

Pentru armata, graniceri si jandarmi, forma juramantului este:
"Jur de a fi credincios poporului si de a a apara Republica Populara Romana impotriva dusmanilor dinafara si dinauntru".
"Jur de a respecta legile Republicei Populare Romane si de a pastra secretul in serviciu".
"Jur supunere legilor si regulamentelor in toate ocaziile".

ART. 9
Promulgarea prezentei legi se face de catre presedintele Consiliului de Ministri.

Aceasta lege s'a votat de Adunarea Deputatilor in sedinta dela 30 Decemvrie, anul 1947 si s'a aprobat in unanimitate de doua sute noua zeci si cinci voturi.

Presedinte,
Mihail Sadoveanu

Secretar,
Stelian Morariu
(L.S.A.D.)

Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul Statului si publicata in Monitorul Oficial.

Data in Bucuresti, la 30 Decemvrie 1947.

Presedintele Consiliului de Ministri

Dr. Petru Groza

Ministrul justitiei
Lucretiu Patrascanu

In Piata Palatului Regal din Capitala, rebotezata pe loc Piata Republicii, langa statuia Regelui Carol I (ce avea sa dispara urgent), plebea agitata de comunisti dansa hore si tinea pancarte aduse de tovi si plantate prin multime. Viitorul de aur de-abia incepea!

Toate simbolurile monarhice trebuiau indepartate - nume de strazi, de institutii, statui, TOT! Evident, simbolul Statului - stema - a fost inlocuita cu una noua, proletara, de factura sovietica. Cea incropita "pe genunchi" nu a rezistat decat pana in martie 1948. Dupa adoptarea primei Constitutii republicane, a intrat in vigoare stema cu spice. In 1952, a doua Constitutie republicana consfintea steaua rosie a comunismului in varful stemei.

Liderul republican din acea vreme era Gheorghe Gheorghiu-Dej, fost ceferist, fost puscarias. Si-a eliminat cu succes toti adversarii si a implementat exemplar tot ce sugerau sovieticii, adevaratii conducatori ai Romaniei Populare in anii '50.

In 1965, Dej moare iradiat de sovietici si ii succede Nicolae Ceausescu, fost ucenic de cizmar, fost puscarias. Acesta transforma Republica Populara in Republica Socialista si adapteaza stema. Instaureaza apoi un comunism nationalist si dinastic, numindu-si rudele in aparatul de Stat.

Mi se pare interesanta o comparatie intre portretele oferite de propaganda regimului si o fotografie reala (revista "Life", anii '80).

In 1974, Ceausescu decide ca o conducere colectiva nu mai este buna, asa ca se proclama intaiul Presedinte al Republicii. Intr-o ceremonie la Marea Adunare Nationala, in Dealul Mitropoliei, ii este oferit simbolul puterii supreme: sceptrul prezidential socialist. Am gasit pe net oferte de vanzare a unui sceptru care se pretinde a fi cel al lui Ceausescu, dar nu arata la fel.

Nicolae Ceausescu este unicul presedinte din istorie cu sceptru!

Evenimentele din 1989 rastoarna regimul comunist si in Romania se instaureaza o republica "democratica", in detrimentul restaurarii monarhiei, care ar fi fost lucrul normal de facut. Republica noua este legitimata de Constitutia din 1991.

Dupa gaura lasata in steag de "Revolutie", s-a pus problema alegerii unei noi steme nationale. In 1992, Parlamentul a analizat doua propuneri, care se inspirau masiv din stema regala a Romaniei (variantele mijlocie si mica).

Au fost voci puternice care au condamnat aparitia coroanei de otel (simbolul Independentei noastre) in stema: "Ce dom'le, mai suntem monarhie??", asa ca s-a ales o solutie de compromis: o copie palida a stemei regale mici, fara nicio coroana si cu un vultur hidos.

Primul Presedinte ales "democratic" este Ion Iliescu, fost nomenclaturist, care isi consolideaza puterea prin una-doua mineriade si hartuirea sistematica a adversarilor politici. Oameni de valoare precum Corneliu Coposu sau Ion Ratiu nu sunt lasati la carma Statului.

I-a urmat Emil Constantinescu, intelectual, profesor. Al treilea Presedinte al Romaniei a promis restaurarea monarhiei, dar nu a mai apucat sa faca asa ceva.

Din anul 2004, avem inalta onoare de a fi condusi spre noi culmi de progres de Excelenta Sa Domnul Traian Basescu, Presedintele in functie al Republicii Romania, fost comandant de vas. Datorita Domniei Sale, avem relatii excelente cu toate Statele din galaxie si un Guvern care face cabinetul Bratianu din vremea monarhiei putrede sa para mic copil.

Devenind iarasi serios, sunt de parere ca o reconstructie a tarii nu se poate face decat dupa reasezarea mecanismelor Statului pe fagasul de pe care au fost mutate cu violenta in 1947. Desigur, ajustarile impuse de vremurile in care traim ar veni in mod firesc dupa aceea.

Cu toate acestea, nu stiu de ce Familia Regala nu este mai prezenta in spatiul public si nu ia atitudine in legatura cu principalele evenimente. Mie imi lasa impresia ca nu sunt interesati de o eventuala Restauratie. Totusi, sa nu visam cu ochii deschisi. Inainte de orice, este esential ca Regele Mihai sa clarifice conditiile abdicarii sale si ce intelegere a avut cu guvernul condus de Petru Groza. Denuntarea abdicarii abia in primavara lui 1948 in SUA ridica mari semne de intrebare. Abdicarea ramane, in orice situatie, fortata si ilegala.

Reafirm ca Republica este ilegitima in Romania, din cauza manierei in care s-a instaurat si a oamenilor care inca o perpetueaza. Solutia monarhica este exclusa din start la orice discutie de "reformare a Statului", preferandu-se mai degraba modelul unei Republici semi-prezidentiale cu iz de America Latina. In Romania suntem la a 5-a Republica, daca numaram constitutiile republicane (1948, 1952, 1965, 1991, 2003) sau la a 3-a Republica, daca le casificam dupa tipul de republica (populara, socialista, democratica).

Petrecere frumoasa de Ziua Republicii!

Citeste tot...

Roma rap: meet Connect-R

Postul de stiri Euronews a realizat prin toamna acestui an un interviu cu pilonul principal al careului jamaican din Romania - Stefan Mihalache, numit afectuos "Relu" de catre apropiati. Cine este distinsul domn Mihalache? Nimeni altul decat Connect-R, care, conform jurnalistilor de la prestigiosul post TV:

"...este cea mai noua senzatie de pe scena hip-hop din Romania. Cantaret si compozitor, dansator, actor si producator, Connect-R este eclectic, amestecand rap, hip-hop, soul, R'n'B si reggae."

Iata ce talent polivalent avem printre noi! Totusi, sa nu uitam: in prezent, Connect-R canta exclusiv in engleza, rappin' on. Cu toate acestea, nu a fost capabil sa sustina in engleza un interviu scurt si nesolicitant, preferand refugiul limbii romane neaose. JC is disappoint, and Jah also. Citeste tot...

Efix bloopers

Citeste tot...

Balci provincial in Capitala

Zilele trecute am facut turul obisnuit pentru a "inspecta" luminile de sarbatori arborate de autoritatile locale prin Bucuresti. M-a interesat indeosebi centrul, asa ca imi voi prezenta constatarile in cele ce urmeaza: -->

Asa cum stim, Craciunul inseamna sa fim mai buni, sa daruim si sa etalam cat mai multe lumini opulente, sa stie pana si extraterestrii ca spiritul Craciunului urla la Bucuresti - observati numeroasele balcoane si imobile luminate excesiv, mai mult chiar decat insusi bradul - parvenitismul, meltenismul, imitatia si incultura ar putea fi factori determinanti, dar articolul nu se vrea o analiza sociala.

Pentru a face legatura cu articolul de anul trecut, prima oprire este la Gradina Cismigiu. Aranjamentul general este cam acelasi de anul trecut. In zona "La Potcoava" (intrarea principala dinspre bd. Elisabeta), a fost impodobit un brad mare (foto sus). Decent, dar mai slab ca in 2009. La intrarile propriu-zise, au fost montate portalurile sub forma de castel din crengi de brad, ceva mai saracacios impodobite ca in 2009 (jos).

In rest, decorul obisnuit: de-a lungul celor doua alei principale care definesc Parterul Central al parcului, au fost intalate "casute magice", in fapt niste dughene unde gasesti de toate. La inceputul Parterului Central, aceeasi sanie a lui Mos Geri... scuze, Craciun, trasa de reni. Bucuria copiilor, evident.

Revenind la atmosfera - mi s-a facut scarba. Mirosul de vin fiert se amesteca, printre alte miresme neidentificate, cu fumul innecacios de la gratarele pe care sfaraiau micii, carnatii si restul alimentelor dietetice de sarbatori, printre care roiau curiosii. Am avut aceeasi senzatie de greata din 2007, de la inaugurarea-horror a bradului Milenium la Unirii.

Poporul - in marea lui majoritate - parea ca nu a mai fost in centru in viata lui Isi tarau copiii prin gloata care migra in valuri spre patinoarul amenajat pe lac. La patinoar, inghesuiala maxima si spatiu minim. Chiar nu aveai cum sa accelerezi, asa ca mergeai lent in cadrul turmei pe patine. Langa patinoar, o scena unde urla o "trupa". Mi-am luat talpasita cat am putut de repede. Cismigiul in vreme de sarbatoare e criminal!

A, inca ceva: bradul de la intrarea in parc este acompaniat, incepand cu acest an, de unul din ceasurile ridicol de scumpe si inutile achizitionate de Primaria Generala, condusa de prof. univ. dr. Sorin Mircea Oprescu, unul dintre cei mai slabi primari post-decembristi.

Bd. Elisabeta este frumos impodobit, cu crengute de brad alcatuite din beculete. Probabil singurul bulevard decorat in spiritul european al acestei ocupatii sezoniere.

Cea mai celebra artera bucuresteana - Calea Victoriei - a fost ornata cu mini-candelabre, de la Piata Victoriei pana jos, la Dambovita. Singura problema este ca nu toate candelabrele sunt centrate, sirul este discontinuu, iar pe alocuri, luminitele nu functioneaza. Tipic balcanic - las-o ca merge si-asa!

Mai spre nord, bd. Lascar Catargiu etaleaza niste luminite in premiera, dispuse sub forma de triunghiuri la baza copacilor de pe scuarul central. Culoarea ciclame - sau fuchsia, mai nou - produce un efect placut, care combinat cu atmosfera generata de imobilele de epoca, alcatuieste un tablou surprinzator. Asa da!

Piata Romana reprezinta, in opinia mea, esecul major al impodobirii orasului. De la bradutii albastri din anii trecuti, s-a trecut la un glob luminos situat pe amplasamentul fostei statui a lui Lascar Catargiu, flancat de alte 4 structuri luminoase (as spune ingeri stilizati, dar e doar interpretarea mea).

Iata si doua vederi de ansamblu ale intregii structuri. Nu inteleg de ce preferam sa ne facem de ras si sa folosim siruri de becuri nefunctionale 100%. Ma refer la firele tip "panza de paianjen" care pornesc de la globul central si care arata hidos. Nu le vad rostul, nu trebuiau folosite daca nu se aprind toate becurile.

Din Piata Romana, am pornit pe bd. Magheru si bd. Balcescu. Acestea sunt ornate anul acesta cu siruri de perdele luminoase in zig-zag (foto dr.), aurii si rosii - o combinatie absolut nefericita, zic eu. Daca albastrul din anii precedenti era tolerabil, rosul este o culoare greu suportabila - de fapt, este culoarea cea mai putin recomandata pentru decoratiuni publice! Galben/auriu, alb/argintiu, verde, etc., erau prea banale pentru a fi folosite in combinatie la scara larga, presupun. Printre perdelele care serpuiesc deasupra traficului, se vad si stele (foto st.) in cinci colturi, cu aspect foarte ieftin. Nu imi plac. La tot amalgamul luminos se adauga si turturii scosi de la naftalina.

Poate cel mai interesant aranjament din acest sezon se gaseste in Piata Universitatii. Deasupra rondului unde odinioara se inalta statuia lui Bratianu, plutesc globuri multicolore. Clar reciclate de anul trecut, au fost totusi rearanjate ingenios, intru maximizarea efectului. Globurile levitande sunt o solutie ieftina si practica. De asemenea, foarte multi consateni s-au pozat cu minunea, aproape la fel de mirati ca de cocioabele din Cismigiu.

Inspre Piata Unirii, bd. Bratianu continua aceleasi perdele in zig-zag de pe Magheru si Balcescu, insa doar pana la Piata Romei si Piata Sf. Gheorghe, impletindu-se cu ecranele luminoase gigantice de pe magazinul de lux Cocor. Autoritatile au dat dovada de prostie crunta, lasand un sfert de bulevard neimpodobit (segmentul dintre str. Lipscani si bd. Coposu). Sau poate nu au mai avut bani/ornamente.

Ca veni vorba de Piata Romei, aici avem un brad impodobit la repezeala (foto dr.) si ceva ce se vrea a fi o "poarta magica" spre Centrul Vechi (foto dr.) - in fapt, o mizerie luminoasa fara nicio noima. In spatele "portalului", strada Lipscani este cufundata in bezna intrucat, desigur, reabilitarea ei nu s-a incheiat la timp. Dupa 1 Decembrie, muncitorii pavau de zor strada, insa felinarele nu au mai apucat sa fie conectate la retea, asa ca au fost lasate in asteptare. Ca atare, dupa orgia de lumini colorate de pe axa Magheru-Balcescu-Bratianu, poti bine-mersi sa cazi in nas fix langa Hanul Gabroveni. Superb.

Banca Nationala de pe Lipscani arata nesperat de bine, iar la intersectia Lipscani-Smardan a fost instalat un brad care se remarca doar prin beculetele albastre, atat. La iesirea in Calea Victoriei, un alt portal-esec. Penibil! Si mai penibile sunt insa luminitele de pe Magazinul Victoria - da, in vest se obisnuieste sa se contureze cladirile, dar acolo siragurile de lumini nu sunt intrerupte si ajung pentru a evidentia fiecare detaliu important al constructiei. Nu este si cazul Magazinului Victoria.

La Piata Unirii, chermeza se petrece in parcul amplasat de Ceausescu pe locul Halei si liniei de tramvai care unea cartierul Rahova de restul orasului. Nu conteaza, acum avem - iarasi - casute de lemn cu de toate, un brad ornat frumos si multa agitatie!

Interesanta maniera de a impodobi fantanile de factura nord-coreeana din Piata Unirii. Desi nu pot sa spun ca ma incanta foarte mult, este de apreciat rabdarea cu care Luxten (detinatorul monopolului luminitelor in Capitala) a intins sirurile de beculete pe fantana cea mare.

Pentru restul fantanilor din piata, s-au folosit panori luminoase care acum 3-4 ani atarnau pe Magheru, iar peste ele erau suprapuse cerculete de stelute galbene, in asteptarea aderarii la UE. Ce vremuri!

Fantanile de pe bd. Unirii, pe segmentul dintre bd. Maria si Piata Constitutiei, au primit jeturi luminoase de lumina, care mi se par foarte kitschoase. Pe fundal, observam sau nu observam Casa Republicii in bezna. Este luminata in orice alta seara din an, numai de sarbatori nu. O gandire sanatoasa, desigur.

Am mentionat mai sus bradutii albastri din Piata Romana, care nu au mai aparut anul acesta. In Dealul Patriarhiei, avem braduti identici in fata Resedintei Patriarhale, a carei intrare a fost modificata brutal dupa gustul Patriarhului Daniel, cu materiale de bricolaj comune si nepotrivite. Sa fie acestia bradutii din Romana dati Bisericii de autoritatile Statului, in conditiile in care Romania este stat laic? E o intrebare pertinenta.

In fine, decoratiunile de pe bd. Cantemir, inspre Tineretului, sunt de miliarde de ori mai bune decat carpelile din anii trecuti, carpeli la care primarul-kitsch Piedone, de la sectorul 4, era maestru de ceremonii. Un adevarat progres!

Ce sunt Bucurestii? Un targ provincial, in care autoritatile nu sunt in stare sa organizeze niste manifestari coerente, nu sunt in stare sa comunice, nu au viziune, nu sunt capabile nici macar sa copieze occidentalii. Cu toate ca, de-a lungul anului, stimabilii consilieri generali si locali calatoresc in multe capitale europene, nu se lipeste de ei decat obiceiul cumparaturilor. Desigur, se poate pune problema banilor dar, din nou, sunt de parere ca se pot face combinatii de lumini intr-un mod mult mai fericit si in constrangerile bugetare date. Idei bune sa existe!
Citeste tot...

Mesaj de Craciun

Rezistenta Urbana va ureaza sarbatori fericite sau Craciun Fericit, dupa convingere. De aceasta data nu vom mai face misto de Mos Craciun si alte personaje imaginare precum spiridusii si Iisus.


De data asta este timpul sa ne aducem aminte ca acum 21 de ani a fost rasturnat un regim mafiot si ucigas care se folosea de cetatenii pe care ii stapanea pentru interesele sale - materiale si ideologice.

Si este timpul sa ne dam seama ca nu am progresat atat de mult. Intr-adevar, organizatii obscure, cabale criminale si/sau politice lucreaza pentru a submina relatia stat-cetatean.

Chiar in ajunul acestui craciun in Ungaria a fost votata (pozitiv) o lege prin care toata presa - TV, Radio, print si internet - trece sub controlul unei Autoritati a carei directori sunt numiti politic.

Noua lege pune un pumn greu in gura presei si a libertatii on-line. Prin amenzi ruinatoare guvernul Ungar va putea desfiinta organizatii de stiri si bloggeri, chiar persoane fizice.

Acest tip de legi nu trec prin Parlament din simpla incompetenta sau rea-vointa. Este o mixtura a celor doua, pe care as numi-o sarlatanie, o miscare a mafiilor politice de a-si acoperi afacerile si greselile.

Nu sunt lupi sau miei cei care propun sau voteaza aceste legi. Sunt persoane precum senatoarea Lia Olguta Vasilescu care in numele "protectiei copiilor" sau "a familiei" indeplinesc vointa sacalilor de partid.

Nu lasati ca in urmatorul an si Romania sa cada prada aceluiasi cancer. Statul trebuie sa ramana mereu un umil servitor al cetatenilor.

Citeste tot...

I am a motherfucker

Documentarul de Craciun este despre un om destul de ciudat:



Obligatoriu si partea 2: Partea 2

Citeste tot...

Traim zile revolutionare!

In trend cu spiritul revolutionar care ii cuprinde pe multi in aceasta perioada, in ton cu privirile acuzatoare aruncate spre Iliescu si pe deplin impacat cu ideea ca Ceausestii sunt ingropati la Ghencea, tin sa aduc in atentie articolele precedente despre evenimentele din decembrie 1989:

In 2008, scriam "Decembrie 1989, dupa 19 ani".

In 2009: "Decembrie iar, dupa 20 de ani".

Ambele contin fotografii mai mult sau mai putin cunoscute, precum si pareri personale despre nebuloasa care inconjoara aceasta asa-zisa Revolutie Romana.

In 2010, se implinesc 21 de ani de atunci.

Cat de liber te simti?

Citeste tot...

Si Eu iti spun tie ca tu esti Petru si pe aceasta piatra Imi voi zidi Covrigul

Tipii astia au fost vazuti in Brasov si inteleg ca au pornit afacerea din Iasi.






Este amuzant pentru ca ne aduce aminte de tipii astia pe care ii zarim... in toata Europa si nu au pornit afacerea din Iasi:



L.E: Ultimele informatii releva ca Luca lucreaza de zor la deschiderea unei pizzerii. Citeste tot...

Bold attitude

Ilau a particpiat la facerea unui filmulet:



->>

Am particpiat la filmarea clipului. Unii dintre tipi se pricep destul de bine la parkour.

Cei de la BOLD se descriu ca fiind "un label românesc de baze vestimentare, conceput cu ochii larg deschişi către lume. BOLD Fashion este un concept nou de urban outware, iar noi, ca si rezistenti urbani, apreciem initiativa." Prima colectie lansata de acestia se numeste "Down to Earth" si abordeaza o tematica ecologista. Eu le urez sa aiba cat mai mult succes si va invit sa aruncati un ochi:

Bold on Facebook

Bold on AloModa

P.S. Da, oamenii din spatele proiectului ne sunt prieteni si da, incercam sa-i promovam. Citeste tot...

Inceputul anilor '90 pe intelesul tinerilor de azi

Idee discutata la bere cu Vasile. Citeste tot...

There's no time, time, time....

Moment suprarealist la Marutza in emisiune!

O stiti pe Corina? Acum cativa ani, avea o melodie frumoasa:

Totodata, a fost una dintre cele mai "normale" aparitii pentru Corina, o extravaganta prin definitie.

Mai nou, s-a reprofilat pe dansul la bara - the next level! Iata clipul care m-a uimit:

Corina cantand live (o voce memorabila), Jj, sprancenele lui Jj, Maruza frecandu-se si cazand de pe bara, dansatorii efeminati cu miscari dubioase... wow! Nu mai am cuvinte la asa freak show!

Citeste tot...

No handlebars

Citeste tot...

Da, da

Citeste tot...

Buzesti-Berzei: Recviem (2)

Demolarile pe strazile Buzesti si Berzei continua, casele vechi cad una dupa alta, iar istoria se sterge rapid. Continuu astazi insiruirea de imobile condamnate pe care eu le consider interesante de pe traseul noului bulevard. In primul episod, am abordat strada Buzesti intre Piata Buzesti si intersectia cu Calea Grivitei. Mai departe, mergem exclusiv pe strada Berzei, pana jos, in Calea Plevnei. -->

Inainte de toate, sugerez o scurta recapitulare a tronsonului Buzesti din episodul trecut (str. Occidentului – Piata Matache), dar facuta de Popescu, cu explicatii urbanistice, schite si planuri cadastrale – o completare binevenita. Conform proiectului noului bulevard, pe str. Berzei dispar toate imobilele de pe partea dreapta, intre Calea Grivitei si str. Stirbei-Voda si cateva imobile pe partea stanga, intre str. Stirbei-Voda si Calea Plevnei.

Cum Berzei este destul de lunga, o sa ma refer mai intai la portiunea dintre Calea Grivitei si str. Mircea Vulcanescu. Numaratoarea imobilelor condamnate o continua pe cea din primul episod.

Anul 1976 si o privire inapoi, peste Calea Grivitei, inspre str. Buzesti. Despre toate cladirile care apar in acest cadru am discutat. Casa de colt dinspre partea din fata a tramvaiului a disparut inca din anii ’80.

Rotind obiectivul aparatului foto inspre dreapta (1976), se obtine o vedere inspre intersectia strazii Berzei cu str. Popa Tatu si micul scuar de acolo, care contine bustul doctorului Haralambie Botescu. Jos, o imagine actuala a scuarului, bordat de cladiri renovate kitschos sau in paragina.

Avansand pe str. Berzei - inca o comparatie, care priveste tot inapoi, spre Grivitei si Buzesti. Putem constata cat de civilizata era celebra intersectie in anii ’30, cu tot negotul, toata agitatia si toata aglomeratia. Cladirile erau ingrijite, iar piatra cubica - aliniata.

In 2009, am fotografiat din acelasi unghi. Intreaga zona este cazuta in ruina si singurele imobile care arata oarcum decent sunt cele de pe dreapta. Cladirea din prim-plan dreapta a suferit simplificari de fatada in anii ’30, cand aspectul clasic a facut loc unei viziuni art-deco. La randul sau, art-deco-ul a lasat loc banalitatii, dupa razboaie, cutremure si renovari inadecvate. In zilele noastre, la parter este o shaormerie. Singurul element care aminteste de gloria apusa este balconul, neschimbat. Despre urmatoarea cladire, de pe colt si cu cupola, am vorbit deja.

Din anul 1900, o vedere cu faimoasa Piata Matache Macelaru - denumire alternativa: "Grivita". Vedeti acte si planuri de la infiintare, acum 131 de ani (via Adrian - multumesc!). Acest loc eminamente comercial din Bucurestii vechi si-a schimbat in interbelic denumirea in „Piata Dr. Haralabie Botescu”. Dupa 1948, regimul comunist a redenumit-o „Piata Ilie Pintilie”, in amintirea activistului comunist mort sub zidurile inchisorii Doftana la cutremur in 1940. Oamenii nu au asimilat niciodata denumirea proletara, asa ca au continuat sa numeasca zona „Piata Matache”. Dupa 1989, s-a revenit la titulatura „oficiala” de „Dr. Haralambie Botescu”, dar tot Matache i se spune pietei.

In stanga observam vechea Hala Matache, construita in linia Halelor Centrale din Piata Unirii, inlocuita apoi cu hala existenta si astazi (9), care va fi demolata. Nu am gasit fotografii vechi cu Hala Matache, insa renovarea pare caracteristica anilor ’50. Destul de impunatoare, constructia se distinge prin basorelieful de pe turnuletul central, ros de vreme. Acesta reprezinta comertul de diverse bunuri si cativa negustori. In zilele noastre, Hala Matache este vopsita in mii de culori, are termopane si se incadreaza in tipicul de bazar oriental al zonei.

Revenind la vederea de la 1900, in dreapta se vede o casa mai impunatoare (10). A supravietuit pana in zilele noastre, pentru a fi rasa: sta in calea progresului! Aceasta casa, foarte speciala, este unicat in perimetrul acesta. Fatada are puternice influente orientale si este bine intretinuta si renovata. Imobilul acesta vine in continuarea celui art-deco de pe coltul cu Grivitei, pe care l-am abordat deja.

Tot in vederea de la inceputul secolului trecut, in prim-plan se gaseste un bazin circular de piatra, probabil pentru adapatul cailor, disparut de multa vreme. Se situa cam in dreptul strazii Popa Tatu.

Filmul „Secretul lui Bachus”, din 1984, contine cateva scene filmate la Piata Matache. In stanga, vedere dinspre str. Popa Tatu spre Hala Matache si casa orientala. In dreapta, scuarul cu bustul doctorului Botescu.

Am gasit si un cadru strans pe bustul respectiv, cu Cinema „Feroviarul” pe fundal si cupola sa de mult disparuta. Daca bustul doctorului Botescu a fost reabilitat, frontul de case de pe fundal arata mult mai pestrit in zilele noastre (jos). Mai mult, intreg scuarul s-a marit si este mult mai neingrijit.

Trecand de intersectia strazii Berzei cu str. Popa Tatu, o privire inapoi spre Piata Matache si Calea Grivitei. Comparatia intre 1976 si 2010 este mai mult decat edificatoare.

Frontul de imobile din dreapta, ascuns de tramvai in poza veche, este fotografiat in prezent din directia opusa (foto st.). Aceste cladiri vor scapa de demolare. Se remarca o casa micuta, cu pravalie la parter (foto dr.). Cu siguranta, fatada era ceva mai bogat ornamentata, insa balconasul si tamplaria originala pastrata de pravalie inca mai au savoarea de epoca.

Inainte de a porni mai departe, o ultima privire inapoi spre tonsonul din noul bulevard detaliat pana acum. Pe viitor, turnul Generali din Piata Buzesti va fi mult mai vizibil, deoarece tot ce se vede pe stanga este sortit distrugerii.

Str. Berzei la intersectia cu str. Cameliei, comparatie intre 1976 si 2010. Aparent, cadrul a suferit modificari minore: inlocuirea cu asfalt a pietrei cubice si asezarea dalelor pe linia de tramvai. Totusi, in poza de epoca, se observa in prim-plan dreapta o cladire inalta (11), urmata de cateva casa mai mici (12). Acest grup de case a disparut intre timp, ori la cutremurul din 1977, ori prin anii ’80.

Urmatorul imobil mai impunator, tot pe dreapta, este unul cu influente maure (13), datand din anii ’30. Este programat sa fie demolat.

Privind la poza veche, in prim-plan stanga, avem 2 corpuri de cladire mai mici. Sunt langa fostul Magazin de haine „Cehoslovaca”, din anii ’30. Aceste cladiri vor supravietui. De fapt, pe Cehoslovaca se gasesc inca reclame interbelice, in stilul celei de pe str. Baia de Fier.

La intersectia strazii Berzei cu str. Mircea Vulcanescu (fosta Stefan Furtuna in socialism, fosta Gral. Angelescu in monarhie), cladirile de pe toate cele patru colturi trebuie daramate, pentru a se construi un mare sens giratoriu, unde va ajunge si prelungirea strazii Garii de Nord, care actualmente vine doar pana in str. Cameliei. In intersectia cu Mircea Vulcanescu, ma intereseaza 3 imobile.

Pe partea dreapta inainte de intersectie este o casa negustoreasca (14) condamnata, cu ornamente frumoase – leii de deasupra ferestrelor de la etaj, dar si balconul discret, in stilul finalului de secol 19.

Pe diagonala - o casa mai modesta (15) din 1896, care impresioneaza prin marimea ferestrelor. Desi coloanele de pe fatada raman impunatoare, proprietarii inculti au micsorat si inlocuit ferestrele, banalizandu-le, termopanizandu-le si uratind casa.

Peste drum, o cladire inalta pentru zona aceasta – un bloc modernist (16) cu usoare influente art-deco din anii ’30, cu 4 etaje (ultimul, retras), cu fatada neingrijita. Desi ca valoare arhitectonica, aceasta constructie este „de serie”, amplasarea ei intr-un perimetru cu case joase ii sporeste efectul.

Popescu a abordat mai tehnic schimbarile care se vor produce in intersectia Berzei-Vulcanescu. Pentru a intelege mai bine problema, recomand citirea articolului sau.

Trecand de str. Mircea Vulcanescu, str. Berzei avanseaza spre urmatoarea intersectie importanta, cea cu str. Stirbei-Voda. Urmarim tot cladirile de pe partea dreapta a drumului.

Imediat dupa blocul modernist, urmeaza o casa frumoasa (17), cu ferestre incadrate intr-o maniera interesanta – Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Umanitatea” – Bucuresti. Aflata de ceva timp in paragina, destinul cladirii de inceput de secol 20 s-a indeplinit inainte de vreme: a fost demolata partial, deodata! Succesiunea de imagini de mai sus ilustreaza intamplarile, incepand din stanga sus si continuand in sensul acelor de ceasornic: pe 14 martie 2010, casa era bine-mersi. Jumatate de an mai tarziu, pe 14 septembrie, a fost demolata o treime din imobil, pe neasteptate si foarte rapid. In urma au ramas o ruina si un teren pustiu (19 septembrie 2010), care s-a umplut extrem de rapid cu gunoaie, devenind un focar de infectie (19 noiembrie 2010). Ce a mai ramas va fi oricum ras.

Langa Casa Pensionarilor este o alta cladire care atrage atentia (18), in special daca privirea se muta de pe fatada laterala (la strada) pe fatada principala (in curte), cu un balcon frumos si un fronton deosebit pentru aceasta zona.

Pe coltul cu str. Maramures, este un alt imobil modernist (19) „de serie”, pe care il mentionez doar pentru ca imi place stilul anilor ’30.

Peste drum de el, pe celalalt colt Berzei-Maramures, avem o casa batrana (20), parca facuta pentru a fi pravalie. Cred ca ferestrele au fost candva aproape duble in inaltime.

Imediat dupa intersectia cu str. Transilvaniei, pe dreapta este o cladire mai mare (21), fara ornamente deosebite, dar specifica pentru locuintele mic-burgheze din primele decenii ale secolului 20.

Una dintre cele mai uimitoare case (22) de pe str. Berzei se afla langa intersectia cu bd. Dinicu Golescu. Ca stil, seamana mult cu cele din Centrul Istoric – fatada ingusta si intindere in spate, de-a lungul parcelei. Pentru epoca in care a fost ridicata, era o cladire destul de inalta, balconul generos de la etajul 2 oferind o perspectiva buna a locului.

Strada Berzei ajunge la intersectia cu str. Stirbei-Voda, dupa care incepe sa coboare panta spre Dambovita. Pe segmentul pana in Calea Plevnei sunt mai putine imobile condamnate.

O vedere din intersectia Berzei-Stirbei-Voda, intre anii ’70 si anul 2010. Schimbarile sunt radicale, intrucat, in anii ’80, ca parte a planului de sistematizare a Capitalei, s-a demolat masiv aici si au aparut blocuri inalte de-a lungul strazii Stirbei-Voda largite, pana la Podul Eroilor.

Cadrul strans din poza veche este dat de imobilele demolate in deceniul IX. Singurul punct de reper cu prezentul este edificiul de colt cu cupola (23), prezent in ambele fotografii.

Cladirea in stil belle-epoque este una dintre cele mai frumoase de pe str. Berzei. Casa lui Nicolau Dobre a fost ridicata in 1892-1893, dupa planurile fiului sau, arhitectul Toma Dobrescu. Nicolau Dobre detinea antrepriza care a executat lucrarile la: Biserica Domnita Balasa, Hotelul Bulevard (bd. Elisabeta), Liceul Lazar sau Palatul Regal (aripa noua). Interiorul casei de pe coltul Berzei-Stirbei-Voda continea doua sobe Meissen, un bust de marmura si ornamente foarte valoroase. Imobilul, extins si supraetajat ulterior in panta strazii Berzei, a adapostit in anii comunismului Policlinica de Copii „Stirbei-Voda”, apoi, dupa 1989, sediul SANEPID. Ramane in istorie mai ales pentru impresionanta cupola ornata cu romburi.

Imediat dupa Casa Dobre, pe partea stanga a strazii Berzei, se gaseste o cladire inalta (24), ridicata in anii ’20, cu influente neo-romanesti. Este un segment din str. Berzei populat in cea mai mare parte de imobile masive, contrast frapant cu tronsoanele de pana acum.

Prima in stanga se face str. Grigore Cobalcescu, inspre Cismigiu. Pe coltul cu aceasta strada, intr-un arc fin, se ridica un bloc modernist din anii ’30 (25), cu doua etaje, mansarda si apartamente spatioase. A fost ridicat de un proprietar instarit de restaurant (situat, dupa constructie, la parterul imobilului). Familia proprietarului locuia in apartamente, iar podul era destinat personalului de serviciu. Si aceasta cladire este sortita pieirii.

Pe coltul opus al str. Cobalcescu cu Berzei se gaseste o casa cu o forma foarte interesanta (26), cu balconase spre fiecare unghi al intersectiei. Cladirile mai inalte din fundal delimiteaza frontul noului bulevard, asadar casa mai mica, dar valoroasa, va face loc carosabilului.

Ultima cladire pe care o abordez in acest tur al zonei in curs de disparitie se gaseste chiar in capatul strazii Berzei, la intersectia cu Calea Plevnei. Este o casa foarte interesanta (27), de la acoperisul cu accente ascutite amintind de stilul neogotic, la portalul generos pe care intrau trasurile, la balconul acoperit brutal de un panou publicitar si pana la aspectul general de casa-vagon. Aflata de mult timp intr-o stare deplorabila, cladirea este populata de minoritari si mai nimic din farmecul de epoca nu se mai pastreaza. Pravalia cu zidul exterior placat cu gresie este de un kitsch de nedescris. Constructia, cu toate anexele, va fi demolata pentru a largi iesirea bulevardului nou inspre str. Vasile Parvan.

Daca simtiti nevoia sa mergeti inapoi pentru a revedea tronsonul Vasile Parvan-Mircea Vulcanescu din str. Berzei, articolul lui Popescu detaliaza si completeaza ce am spus eu.

Repede si sigur, „Magheru 2” avanseaza spre Dambovita, unde Podul Hasdeu va fi largit si se va trece pe celalalt mal. De aici, nu avem o imagine clara a ceea ce se va intampla pana la strada Uranus si, mai departe, pana in Calea Rahovei. Serialul dedicat zonei Buzesti-Berzei va continua si in 2011.
Citeste tot...