Documentarul de weekendul asta este un clasic - The Union - The business behind getting high. Este evident despre iarba.
Interesant cum o planta cu efecte nu mai sever ca alcoolul a fost interzisa nu pentru ca strica tesatura morala a societatii, ci pentru ca strica tesatura imorala a acesteia.
Alte documentare mega tari postate de noi gasiti aici.
Citeste tot...
29 mai 2010
28 mai 2010
Episodul 3
In episodul 3 al serialului in care incerc sa demonstrez ca echitatea si dreptatea sunt niste notiuni inventate de un suflet pierdut si in realitate tot ce conteaza este puterea vom analiza masurile anti-greva ale Guvernului Boc.
Fiindca este imposibil sa nu fi aflat ca Guvernul vrea sa taie 25% din salariile bugetarilor, va aduc aminte ca multi din acesti bugetari sunt foarte puternici. Adica unii au un sindicat si fac greva, dar o greva mai acatarii, care paralizeaza instant tara.

Asa sunt cei din CFR, Tarom, probabil Metrorex daca ar avea sindicat mai tzapan si multi altii.
Cum ei sunt puternici, Guvernul a decis sa NU le taie 25% din salarii. Medicii si altii pot merge la cules de fier vechi.
The end. Si acum, fiindca v-ati plictist de retorica anti-Basescu, un citat de voma din media pro-Basescu:
Saracul Guvern, ca un playboy de ferentari care si-a rispit averea pe curve, nu are de ales! Citeste tot...
Fiindca este imposibil sa nu fi aflat ca Guvernul vrea sa taie 25% din salariile bugetarilor, va aduc aminte ca multi din acesti bugetari sunt foarte puternici. Adica unii au un sindicat si fac greva, dar o greva mai acatarii, care paralizeaza instant tara.

Asa sunt cei din CFR, Tarom, probabil Metrorex daca ar avea sindicat mai tzapan si multi altii.
Cum ei sunt puternici, Guvernul a decis sa NU le taie 25% din salarii. Medicii si altii pot merge la cules de fier vechi.
The end. Si acum, fiindca v-ati plictist de retorica anti-Basescu, un citat de voma din media pro-Basescu:
Apoi: miza protestului [protestul din 18 mai - n.n.] e un milion, doua, trei, zece pierdute la pensie sau salariu. Oamenii tin cu dintii de bani, ies in strada ca sa-i pastreze, insa multi stiu bine ca poate fi si mai rau. Admit, in sinea lor, ca economia s-ar putea prabusi ca in Grecia, de pilda, si asta i-ar costa mai mult. In Romania, 4, 5 milioane de cetateni au diverse rate la banci. Atatia raporteaza BNR. Cati din cele cateva zeci de mii de sindicalisti or fi protestat convinsi totusi ca Guvernul n-are de ales? -- Hotnews.
Saracul Guvern, ca un playboy de ferentari care si-a rispit averea pe curve, nu are de ales! Citeste tot...
26 mai 2010
Pro piatra cubica (2)

Avand in vedere ca prima parte a pledoariei a generat comentarii mai mult sau mai putin la obiect, simt nevoia sa clarific cateva lucruri: nu mi-am propus sa militez pentru pavarea intregului oras cu piatra cubica, ci doar sa propun protejarea, reabilitarea si ingrijirea pavajului inca existent prin oras. Sunt de parere ca mai ales zonele istorice pierd masiv din imagine odata cu inlocuirea pavimentului cu covor asfaltic.
Nu am pretentia ca acest articol in doua parti sa fie o analiza exhaustiva a problemei. Vorbesc strict din perspectiva de bucurestean interesat de orasul lui. Acestea fiind zise, sa vedem cateva zone din Capitala care mai pastreaza piatra cubica sau au fost pavate pana de curand: -->
Str. 11 Iunie mergand spre fosta Calea Rahovei (str. G. Georgescu), in martie 2008. Erau ultimele luni de piatra cubica. Ulterior, a fost inlocuita cu asfalt.
Aleea Mitropoliei (st.) si strada Patriarhiei (dr.) din dealul omonim inca nu au fost asfaltate, desi nu se stie ce idei ii vin Patriarhului, dupa ridicarea monstruosului gard de acolo.
Strada Gral. Candiano Popescu pastreaza piatra cubica stas inspre Piata 11 Iunie (st.), si piatra de rau pe tronsonul dinspre Calea Serban-Voda (dr.).
Segmentul din str. Arthur Verona dinspre str. Nicolae Golescu inca mai este pavat cu piatra cubica.
Piatra cubica disparuta, la intersectia Plevnei cu Berzei. Poza este din vara lui 2009, iar acum pe acolo se lucreaza la sinele de pe noul "bulevard Uranus".
Foarte surprins am fost sa constat cat de bine arata pavajul pe Soseaua Fabrica de Glucoza, desi nu este o zona "de promenada".
Putinul pavaj original din Centrul Istoric se mai mentine pe str. Franceza (in fosta zona Bazaca - Hanul lui Manuc (st.), pe str. Sepcari dupa intersectia cu Covaci, inspre Hanul lui Manuc (centru) si pe str. Selari. Poza din dreapta reprezinta pavajul de pe o alta strada din zona, disparut intre timp.
Pavaj disparut de pe Calea Rahovei: pe segmentul intitulat azi "George Georgescu" (poza din 2008, pavaj scos la scurt timp), pe segmentul dinspre Chirigiu (centru), cu tot cu sinele vechi (scos si asfaltat in 2009) si pe segmentul de langa Palatul Bragadiru, vizibil sub asfalt (dr.). Acoperit la loc in 2009.
Pavaj neingrijit la intersectia strazilor Henri Coanda si Nicolae Iorga, inlocuit cu asfalt in 2009.
Chiar si in conditiile ridicarii, in preajma anului 1960, a ansambului "Piata Palatului RPR", piatra cubica tot a fost repusa dupa distrugerea curtii din spate a Palatului Regal.
Pe fosta strada Decebal (actual tronson din Sf. Vineri), pavajul, odinioara bun, s-a degradat in urma lucrarilor la canalizare.
Piatra cubica de inalta calitate pe str. Academiei, inspre str. Dem. I. Dobrescu.
Piata Charles de Gaulle este singura piata mare din Bucuresti care inca mai pastreaza piatra cubica.
Soseaua Aviatorilor este singurul mare bulevard inca pavat cu piatra cubica. Nu o va mai duce mult asa.
In Parcul Filipescu (zona Dorobanti-Victoriei), mai exista inca multe strazi cu piatra cubica, ceea ce confera zonei un aer aparte.
Tot recent, a disparut si piatra cubica de pe strada Ing. Marconi, ce leaga Calea Victoriei de str. Ilfov, pe langa CEC.
Segmentul supravietuitor din str. Operetei, langa Natiunile Unite, mai pastreaza vechiul paviment, caracteristic fostului cartier Izvor.
Piatra cubica nearanjata de ani buni pe strada Viitorului. Nu am idee daca s-a inceput asfaltarea si aici.
Oricum, pe Academiei se reaseaza piatra cubica, fapt rar intalnit in Bucuresti.Acesta a fost turul unor locuri care pana recent au fost pavate cu piatra cubica sau inca mai sunt. Ca de obicei, cateva consideratii in incheiere (posibil sa repet ce au zis si altii inaintea mea).
Premisa: piatra cubica nu este catastrofala pentru traficul intens, daca este bine asezata.
1. Piatra cubica este mai ieftina si mai durabila ca asfaltul.
2. In timp ce capitalele vestice sunt disperate sa-si repaveze centrele, noi asfaltam in nestire.
3. Piatra cubica veche de un secol este vanduta pe bani frumosi in afara, la fel si bordurile de epoca inca foarte bune.
4. Unele strazi secundare se asfalteaza doar pentru ca "regii asfaltului" sa nu-si piarda "tronul", nu ca ar fi mare circulatie pe acolo.
5. Nu inteleg de ce pe Kiseleff nu mai e piatra cubica.
6. Recenta actiune de scoatere a pietrei cubice de pe Aviatoruilor si de la Charles de Gaulle este un afront inimaginabil adus unei zone protejate. Nu ma mira, avand in vedere si blocul in constructie fix langa Arcul de Triumf.
7. Soferii se bucura de asfalt, dar numai pana apar gropile. Pe Champs-Elysees in Paris se merge excelent pe piatra cubica. Oare de ce soferii din strainatate nu se plang de piatra cubica?
8. ...pentru ca la ei se poate reaseza corect piatra cubica, ei au profestionisti.
9. Piatra cubica va disparea si ea in totalitate, victima a lacomiei edililor si asfaltatorilor, asa ca cei care nu o sufera mai au doar putin de asteptat.
10. Porcaria de imitatie din Centrul Istoric, de pe strazile asa-zis reabilitate, nu se poate numi piatra cubica!
Nu este vina strazilor ca au ajuns in asemenea hal din cauza incompetentei autoritatilor locale sau a unor interese obscure. Cine se gandeste ca se asfalteaza de dragul soferilor, se insala.
Cu sau fara piatra cubica, ne raman plimbarile prin oras. Fiind atenti la cladiri, trebuie doar sa mai privim din cand in cand si in jos, spre strada propriu-zisa. Ne place ce vedem?
Citeste tot...
25 mai 2010
Pro piatra cubica (1)

Desi nu era planificata sa apara acum, postez aceasta pledoarie ca o completare la articolul lui Radu Oltean. Radu trage semnalul de alarma: piatra cubica este pe cale de disparitie in Capitala!
In ultimii 20 de ani, dar mai ales in ultimul deceniu, strazile pavate cu piatra cubica au devenit o amintire tot mai indepartata, fiind "aduse in prezent" de diverse interese. Inainte de a comenta, sa vedem cateva poze de arhiva, dupa care cateva contemporane. ->>
Inca din prima parte a domniei Regelui Carol I, piatra cubica a devenit ceva "la moda", dar mai ales ceva necesar pentru o capitala europeana. Astfel, in mai toate fotografiile de inceput de secol 20, piatra cubica intregeste fericit tabloul. Urmeaza cateva locuri care astazi sunt asfaltate, iar piatra cubica este doar o amintire.
Piata Romei la inceputul secolului trecut. Pe piatra cubica, Lupoaica Romei, proaspat instalata, este motiv de fotografiere. Pe locul caselor din planul secund trece astazi bd. Bratianu.
Piata Victoriei si Palatul Sturdza (Ministerul de Externe), bombardat in 1944, inlocuit de Palatul Victoria actual. A se observa piatra cubica.
Bulevardul Coltei, actual Lascar Catargiu, mergand spre Piata Romana.
Piata Senatului, astazi Natiunile Unite, in capatul Caii Victoriei, anii '30.
Bd. Bratianu, actual Magheru, la inceputul anilor '30. Se remarca (pe atunci) noul bloc ARO, zis si Patria dupa 1947. Da, aceasta artera foarte circulata astazi era pavata cu piatra cubica.
Anii '30 la Banca Nationala, intersectia strazilor Lipscani si Smardan.In anii comunismului, in afara de cateva bulevarde principale, nu au fost asfaltate extraordinar de multe strazi.
Bd. 1848, fost Brancoveanu, actual Bratianu, cu ocazia unui 23 August in anii '60. Foto via Alex Galmeanu.
Bd. 1 Mai, fost Soseaua Filantropiei si actual Ion Mihalache, la Piata Chibrit, cu blocuri noi. Anii '60.
La Sosea in 1964, spre Arcul de Triumf. Piatra cubica era cu adevarat traditionala pe aceasta artera. Foto via Alex Galmeanu.
Intersectia Dudesti-Nerva Traian in anii '70. Chiar daca drumul principal fusese asfaltat, strada Nerva Traian inca mai pastra piatra cubica. Actualmente, aici este aproximativ intersectia bd. Unirii cu str. Nerva Traian.
Tot anii '70, dar la Piata Muncii (Bariera Vergului). Sistematizarea zonei nu incepuse, asadar piatra cubica era bine-mersi. Vedere spre bd. Muncii (Basarabia).
Calea Calarasilor urcand dinspre Piata Unirii spre Sfanta Vineri in anii '70. Astazi, pe aici trece bd. Corneliu Coposu, cu blocuri, iar piatra cubica este istorie.
Soseaua Pantelimon, anii '70. Piatra veche, neasezata ordonat, caracteristica zonelor mai periferice.
Calea Mosilor in 1976, tronsonul intre bd. Carol I si Obor. Demolata in intregime, populata cu blocuri masive si asfaltata.
Calea Rahovei in anul 1978, urcand spre Palatul Bragadiru. O artera istorica era, natural, pavata cu piatra cubica bine intretinuta. Ce se vede in poza este astazi sub bd. Libertatii, creat in anii '80.
Intersectia Caii Grivitei cu str. Buzesti, anii '70-'80. Intreaga zona va fi demolata pentru noua artera Buzesti-Berzei-Izvor-Uranus.
Strada Mihai-Voda inainte de demolarile din anii '80, pavata cu piatra cubica, precum atatea strazi disparute din Dealul Arsenalului. Segmentul acesta de strada nu mai exista astazi. Toate pozele din anii '70 sunt din setul lui Dan Vartanian.
Strada Arionoaiei din Dealul Uranus (Arsenalului), in anul 1980. Strada in panta, pietruita. Rasa de pe fata pamantului, fostul ei amplasament este undeva prin Parcul Izvor actual.
Piata Libertatii, actuala Piata 11 Iunie, in 1980. Piatra cubica sporea efectul Fantanii Zodiac.
In 1985, la inceputuil demolarilor ce aveau sa o mutileze, Piata Unirii mai pastra pe alocuri piatra cubica. Vedere spre Calea Calarasilor, biserica Sf. Ioan-Nou (mutata) si Magazinul Unirea. Foto via Bukresh.
In fine, strada 11 Iunie iesind in bd. Maria in anul 1992. Furia inlocuirii pietrei cubice nu incepuse inca.Acestea au fost pozele istorice. Este bine sa venim in prezent pentru a vedea o serie de locuri bucurestene ce inca mai pastreaza un pic din parfumul de epoca, prin piatra cubica (inca) nescoasa, sau care si-au pierdut pavajul recent, in favoarea asfaltului, dar asta in partea a 2-a. Citeste tot...
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)















