Buzesti-Berzei: Recviem (1)

Marele eveniment urbanistic al finalului de 2010 este, zic eu, accelerarea lucrarilor la „Magheru 2”, oficial „dublarea diametralei Nord-Sud – Buzesti-Berzei-Uranus”. Au inceput demolarile (cele mai ample din anii '80 incoace) si casele vechi cad una dupa alta.

Deoarece nu sunt urbanist de profesie, las lui Popescu placerea de a explica tehnic proiectul (recomand citirea in avans, pentru o intelegere mai buna). Eu ma voi ocupa de cladirile remarcabile, in opinia mea, de pe aceste strazi. Pentru inceput, abordez imobilele de pe tronsonul din strada Buzesti cuprins intre Piata Buzesti si Calea Grivitei. -->

O privire de ansamblu. Intamplator sau nu, segmentul din str. Buzesti dintre str. Occidentului si Calea Grivitei este si cel mai celebru, cu imobile care au facut istorie. Cladirile condamnate dar remarcabile au fost numerotate de la 1 la 8. Toate au fost/vor fi demolate in vederea extinderii partii carosabile. Pe langa ele, vom vedea si alte cladiri din zona.

Piata Buzesti in anul 1978, privind spre directia Piata Victoriei. Frontul de imobile din stanga, precum si casele din fundal, au fost demolate ulterior pentru extinderea si indreptarea strazii.

In partea dreapta - o casa impunatoare, total nespecifica zonei. Scapata de demolare, este astazi prafuita si adaposteste sediul unei firme de transport. Vis-a-vis, are vecin un fast-food american kitschos.

Facem un pas inapoi spre intersectia strazii Buzesti cu strada Occidentului (directia dreapta), chiar in Piata Buzesti, anul 1976.

Intr-un peisaj decazut, casa destul de mare de pe colt inca supravietuieste, dar aproape de nerecunoscut, este in integralitatea ei un mic bazar. Revenind la imaginea veche, casa vecina (pe latura dinspre Buzesti) nu mai exista: a cazut in 1977 la cutremur sau a fost demolata.

O panorama actuala a Pietei Buzesti - un cadru mult largit, de remarcat transformarea intr-o Mecca a cladirilor inalte a segmentului dinspre Victoriei. Fara indoiala dupa finalizarea noii artere, asemenea cladiri o vor borda. Progres de dragul progresului?

Intram pe partea direct afectata de demolari. Pe dreapta, sensul spre Calea Grivitei, totul dispare. Primul - un grup de 3 imobile, dintre care primele doua de la dreapta la stanga sunt case-vagon. O consider valoroasa pe cea din mijloc (1), cu intarea laterala deosebita, pravalia de rigoare si balconul frumos.

Important - pe acest tronson din str. Buzesti au cazut bombe in primavara lui 1944. Am realizat o paralela intre o fotografie de atunci si situatia din 2009. In locul cladirii avariate s-a ridicat ceva neinteresant dupa razboi.

Urmeaza un bloc modernist cu 3 etaje (2), din anii ’30. Chiar daca este din alta epoca decat mai modestele case negustoresti inconjuratoare, respecta tiparul de cladire-vagon si se continua cu un corp de inaltime mai joasa, in spate.

Mergem pe trotuarul cu blocul si privim inapoi spre Piata Buzesti, gratie unei fotografii din 1978. Cateva imobile se remarca:

Primul (cel mai apropiat), o casa joasa (3), se gaseste pe locul unei alte case, disparute, in care se pare ca au locuit poetul Mihai Eminescu si iubita sa, Veronica Micle. Cand pe aceste locuri va fi un bloc-turn de sticla, placuta de pe el va face referire la casa de pe locul casei in care a locuit poetul, desigur.

Urmatoarea la rand este o casa rozalie (4), mai elevata si mai renovata decat precedenta, care inca din anii ’70 avea fatada simplificata, insa cele doua balcoane cu balustrada ornata raman piesa de rezistenta.

Din sirul de case iese in afara un balcon lung. Este vorba de fostul Cinematograf Buzesti (5), din care au ramas doar zidurile exterioare, urmare a neglijentei cronice post-decembriste. O ruina care nu mai apuca sa se prabuseasca.

Uitandu-ne din nou la poza veche, observam, pe partea dreapta si in departare, un imobil mai inalt. Este un bloc art-deco, tot din anii ’30, care marcheaza intarea Buzesti, o fundatura delimitata de un front de cladiri moderniste.

De aproximativ vis-a-vis de casa de pe locul casei in care a locuit Eminescu, avem o vedere cu strada Buzesti aproape de intersectia cu Calea Grivitei. O comparatie intre 1980 si situatia de 30 de ani mai tarziu este edificatoare. Piatra cubica a disparut, iar cladirile au intrat in paragina.

Din faimoasa intersectie Buzesti-Grivitei, o comparatie intre anii 1975 si 2010. In ambele fotografii, tramvaiul vine dinspre Piata Buzesti. Cadrul cuprinde una dintre cele mai frumoase case de pe strada Buzesti, care, din fericire, scapa de demolare deocamdata.

Ridicata in stil belle epoque, casa impresioneaza prin balcoanele acoperite si inglobate in constructie. Privind la imaginea din prezent, observam ca imobilul vecin cu casa frumoasa a disparut. La mijlocul anilor '80, a luat foc si a fost demolat mai apoi (multumesc pentru informatie, Adrian!).

Pe acest forum am gasit o alta explicatie pentru disparitia respectivei case: a fost demolata in 1983 sau 1984 ca urmare a inceperii lucrarilor la statia de metrou de la Gara de Nord si inchiderii circulatiei tramvaielor pe Calea Grivitei intre Titulescu si Piata Matache. Atunci, casa respectiva s-a demolat pentru a face loc curbei de tramvai dinspre Buzesti spre Berthelot (si retur), curba care pana la acel moment nu exista, dar devenise necesara pentru devierea tramvaielor 6 si 10, care veneau din Bucurestii Noi.

Strada Buzesti privita din intersectia cu Calea Grivitei, arc in timp la peste un secol distanta. Pe cat de linistita si frumoasa era zona in 1905, pe atat de aglomerata si mizerabila este in prezent. Totusi, intersectia Buzesti-Grivitei este cunoscuta si datorita unei intamplari din Primul Razboi Mondial. Asa cum stim, in 1916, Bucurestii au fost ocupati de germani.

Pe 22 noiembrie 1916, sosea in Bucuresti un ofiter german cu o scrisoare sigilata, de la Maresalul Mackensen, pentru comandantul Garnizoanei Bucuresti. Mackensen cerea ca, in 24 de ore, Garnizoana sa fie predata, in caz contrar urmand un bombardament puternic. Comandantul Garnizoanei a raspuns insa ca in Bucuresti nu mai exista garnizoana si nici comandant, asa ca nu putea primi scrisoarea. A doua zi, primarul orasului si Prefectul Politiei aranjasera sa iasa inaintea armatei inamice, la bariera Bragadiru (Fabrica de Bere „Rahova” de pe Calea Rahovei), caci pe acolo venise solul generalului. Au stat la bariera pana la pranz si, vazand ca nu vine nimeni, s-au intors in oras. Primarul, mergand la Ministerul de Interne, afla ca armata lui Mackensen intrase deja in Bucuresti, pe Calea Grivitei. Vice-primarul este trimis in zona si se intalneste la Matache Macelaru (intersectia Grivitei-Buzesti) cu doua companii de infanterie comandate de un locotenent caruia i se spune ca orasul se preda. (text de aici, multumesc Lucian pentru pont!).

Revenind la comparatie, cladirea din stanga, cea cu cupola (6), a facut obiectul unui articol mai vechi. Este fost club al liberalilor interbelici, fost cinematograf (Marna, Feroviarul) si fosta librarie. Silueta sa distincta si decoratiunile bogate de pe fatada de pe colt, precum si cupola emblematica, fac ca aceasta cladire sa apara in toate ilustratele cu strada Buzesti. Ea reprezinta, practic, aceasta zona.

In fotografia de mai sus, din 1976, tramvaiul intra de pe Calea Grivitei pe strada Buzesti si merge spre Piata Buzesti, pe langa imobilul de colt, care apare cu cupola simplificata.

Ca multe alte simboluri antebelice si interbelice, si acest imobil a decazut dramatic. Dupa 1989, cupola si interiorul cladirii s-au prabusit urmare a unui incendiu, ramanand din fostul club liberal doar fatada de la strada, o cochilie fantomatica gata de prabusire. In spate, oarecum ascuns de ochii tracatorilor, este corpul ridicat in interbelic – fosta sala de proiectii, desigur, tot o ruina. La o privire atenta, decoratiunile art-deco verzui din interior inca se mai intrezaresc.

Trecand recent prin zona, am observat doi oameni facand masuratori si fotografii de la distanta. Am intrat in vorba cu ei si mi-au spus ca sunt de la Primarie si ca au de gand sa reconstituie fatada care va fi demolata pe coltul noului bulevard cu Calea Grivitei. Desigur, asa ceva nu se va intampla. Totusi, primarul Oprescu a spus ca au numerotat piatra cubica de pe Aviatorilor bucata cu bucata cand au scos-o, sa stie unde anume o vor refolosi. Ma repet: la SF-uri ne pricepem cu totii.

Pe strada Buzesti, lipita de fostul cinematograf, se ridica silueta zvelta, art-deco, a Hotelului Marna (7). Ramasa cu numele neschimbat de la fondare in interbelic si pana in prezent, aceasta bijuterie a fost de curand declasata din lista monumentelor istorice, in vederea demolarii. Comparatia de mai sus (1976-2010) ne arata un Hotel Marna practic neschimbat. In partea dreapta, cum am spus, casa de pe coltul Grivitei-Buzesti a disparut.

Demolarea Hotelului Marna este mai mult decat regretabila. Cu toate ca in ultimele decenii era rau-famat, exteriorul arata inca bine. Din orice perspectiva este privit, hotelul este si el o emblema a zonei Buzesti.

O comparatie intre anii 1978 si 2010 evidentiaza din nou degradarea accentuata a cladirii de pe colt si arata un front de imobile aproape neschimbat inspre Piata Buzesti. Totusi, in imaginea prezentului, pe fundal se prefigureaza forma gigantica a blocului-turn Generali, un colos raportat la dimensiunea constructiilor traditionale din cartier.

Aceeasi intersectie Buzesti-Grivitei, privita de pe axul Caii Grivitei, in anii ’30. In plan apropiat-dreapta, este casa demolata la mijlocul anilor '80 dupa un incendiu, pe locul careia avem in prezent spatiu liber, delimitat de un gard. Cladirea cu cupola are deja adaugat in spate turnuletul cinematografului in ruine astazi, iar in continuare, pe Calea Grivitei, frontul de imobile de pe dreapta, spre Gara de Nord (pe fundal). Aceste imobile au cazut in 1986, cand s-a decis ca pe dedesubt va trece metroul. Ulterior, traseul subteran a fost mutat pe sub strada Polizu, dar demolarile se petrecusera deja. „Asta e!”

Trei epoci, trei perspective: inceputul de secol 20, perioada interbelica si anii 2000. Imaginile spun multe, asa ca ma voi referi doar la imobilul de vis-a-vis de cladirea cu cupola. In 1905, pe acel amplasament se gasea o casa frumoasa. Ea nu a rezistat mult, intrucat in anii ’20-’30 pe locul ei s-a edificat o constructie mai impunatoare.

Este o cladire art-deco cu ceas pe colt (8), ornata dupa standardele epocii. Si despre ea am vorbit in articolul din 2008. Desigur, este condamnata la disparitie, pentru a face loc noii artere, dupa o lunga perioada de paragina. Pe langa latura din stanga, incepe strada Cameliei.

In fine, o perspectiva din intersectia Grivitei-Buzesti spre strada Berzei si casele din vecinatatea Halei Matache.

Este de remarcat cladirea de pe colt (detalii inedite depre ea, la Adrian), tot cu cupola. Va mai ramane in picioare inca niste ani, nefiind propusa pentru demolare. In trecut, a adapostit sediul unei Administratii Financiare.

Cam atat pe moment, urmeaza sa iau in discutie cladirile remarcabile de pe strada Berzei – Hala Matache si imprejurimile, intersectia cu str. Mircea Vulcanescu, cu bd. Dinicu Golescu, cu str. Stirbei-Voda, cu str. Cobalcescu, etc. - al doilea articol, aici.