29 noiembrie 2010

Buzesti-Berzei: Recviem (1)


Marele eveniment urbanistic al finalului de 2010 este, zic eu, accelerarea lucrarilor la „Magheru 2”, oficial „dublarea diametralei Nord-Sud – Buzesti-Berzei-Uranus”. Au inceput demolarile (cele mai ample din anii '80 incoace) si casele vechi cad una dupa alta.

Deoarece nu sunt urbanist de profesie, las lui Popescu placerea de a explica tehnic proiectul (recomand citirea in avans, pentru o intelegere mai buna). Eu ma voi ocupa de cladirile remarcabile, in opinia mea, de pe aceste strazi. Pentru inceput, abordez imobilele de pe tronsonul din strada Buzesti cuprins intre Piata Buzesti si Calea Grivitei. -->

O privire de ansamblu. Intamplator sau nu, segmentul din str. Buzesti dintre str. Occidentului si Calea Grivitei este si cel mai celebru, cu imobile care au facut istorie. Cladirile condamnate dar remarcabile au fost numerotate de la 1 la 8. Toate au fost/vor fi demolate in vederea extinderii partii carosabile. Pe langa ele, vom vedea si alte cladiri din zona.

Piata Buzesti in anul 1978, privind spre directia Piata Victoriei. Frontul de imobile din stanga, precum si casele din fundal, au fost demolate ulterior pentru extinderea si indreptarea strazii.

In partea dreapta - o casa impunatoare, total nespecifica zonei. Scapata de demolare, este astazi prafuita si adaposteste sediul unei firme de transport. Vis-a-vis, are vecin un fast-food american kitschos.

Facem un pas inapoi spre intersectia strazii Buzesti cu strada Occidentului (directia dreapta), chiar in Piata Buzesti, anul 1976.

Intr-un peisaj decazut, casa destul de mare de pe colt inca supravietuieste, dar aproape de nerecunoscut, este in integralitatea ei un mic bazar. Revenind la imaginea veche, casa vecina (pe latura dinspre Buzesti) nu mai exista: a cazut in 1977 la cutremur sau a fost demolata.

O panorama actuala a Pietei Buzesti - un cadru mult largit, de remarcat transformarea intr-o Mecca a cladirilor inalte a segmentului dinspre Victoriei. Fara indoiala dupa finalizarea noii artere, asemenea cladiri o vor borda. Progres de dragul progresului?

Intram pe partea direct afectata de demolari. Pe dreapta, sensul spre Calea Grivitei, totul dispare. Primul - un grup de 3 imobile, dintre care primele doua de la dreapta la stanga sunt case-vagon. O consider valoroasa pe cea din mijloc (1), cu intarea laterala deosebita, pravalia de rigoare si balconul frumos.

Important - pe acest tronson din str. Buzesti au cazut bombe in primavara lui 1944. Am realizat o paralela intre o fotografie de atunci si situatia din 2009. In locul cladirii avariate s-a ridicat ceva neinteresant dupa razboi.

Urmeaza un bloc modernist cu 3 etaje (2), din anii ’30. Chiar daca este din alta epoca decat mai modestele case negustoresti inconjuratoare, respecta tiparul de cladire-vagon si se continua cu un corp de inaltime mai joasa, in spate.

Mergem pe trotuarul cu blocul si privim inapoi spre Piata Buzesti, gratie unei fotografii din 1978. Cateva imobile se remarca:

Primul (cel mai apropiat), o casa joasa (3), se gaseste pe locul unei alte case, disparute, in care se pare ca au locuit poetul Mihai Eminescu si iubita sa, Veronica Micle. Cand pe aceste locuri va fi un bloc-turn de sticla, placuta de pe el va face referire la casa de pe locul casei in care a locuit poetul, desigur.

Urmatoarea la rand este o casa rozalie (4), mai elevata si mai renovata decat precedenta, care inca din anii ’70 avea fatada simplificata, insa cele doua balcoane cu balustrada ornata raman piesa de rezistenta.

Din sirul de case iese in afara un balcon lung. Este vorba de fostul Cinematograf Buzesti (5), din care au ramas doar zidurile exterioare, urmare a neglijentei cronice post-decembriste. O ruina care nu mai apuca sa se prabuseasca.

Uitandu-ne din nou la poza veche, observam, pe partea dreapta si in departare, un imobil mai inalt. Este un bloc art-deco, tot din anii ’30, care marcheaza intarea Buzesti, o fundatura delimitata de un front de cladiri moderniste.

De aproximativ vis-a-vis de casa de pe locul casei in care a locuit Eminescu, avem o vedere cu strada Buzesti aproape de intersectia cu Calea Grivitei. O comparatie intre 1980 si situatia de 30 de ani mai tarziu este edificatoare. Piatra cubica a disparut, iar cladirile au intrat in paragina.

Din faimoasa intersectie Buzesti-Grivitei, o comparatie intre anii 1975 si 2010. In ambele fotografii, tramvaiul vine dinspre Piata Buzesti. Cadrul cuprinde una dintre cele mai frumoase case de pe strada Buzesti, care, din fericire, scapa de demolare deocamdata.

Ridicata in stil belle epoque, casa impresioneaza prin balcoanele acoperite si inglobate in constructie. Privind la imaginea din prezent, observam ca imobilul vecin cu casa frumoasa a disparut. La mijlocul anilor '80, a luat foc si a fost demolat mai apoi (multumesc pentru informatie, Adrian!).

Pe acest forum am gasit o alta explicatie pentru disparitia respectivei case: a fost demolata in 1983 sau 1984 ca urmare a inceperii lucrarilor la statia de metrou de la Gara de Nord si inchiderii circulatiei tramvaielor pe Calea Grivitei intre Titulescu si Piata Matache. Atunci, casa respectiva s-a demolat pentru a face loc curbei de tramvai dinspre Buzesti spre Berthelot (si retur), curba care pana la acel moment nu exista, dar devenise necesara pentru devierea tramvaielor 6 si 10, care veneau din Bucurestii Noi.

Strada Buzesti privita din intersectia cu Calea Grivitei, arc in timp la peste un secol distanta. Pe cat de linistita si frumoasa era zona in 1905, pe atat de aglomerata si mizerabila este in prezent. Totusi, intersectia Buzesti-Grivitei este cunoscuta si datorita unei intamplari din Primul Razboi Mondial. Asa cum stim, in 1916, Bucurestii au fost ocupati de germani.

Pe 22 noiembrie 1916, sosea in Bucuresti un ofiter german cu o scrisoare sigilata, de la Maresalul Mackensen, pentru comandantul Garnizoanei Bucuresti. Mackensen cerea ca, in 24 de ore, Garnizoana sa fie predata, in caz contrar urmand un bombardament puternic. Comandantul Garnizoanei a raspuns insa ca in Bucuresti nu mai exista garnizoana si nici comandant, asa ca nu putea primi scrisoarea. A doua zi, primarul orasului si Prefectul Politiei aranjasera sa iasa inaintea armatei inamice, la bariera Bragadiru (Fabrica de Bere „Rahova” de pe Calea Rahovei), caci pe acolo venise solul generalului. Au stat la bariera pana la pranz si, vazand ca nu vine nimeni, s-au intors in oras. Primarul, mergand la Ministerul de Interne, afla ca armata lui Mackensen intrase deja in Bucuresti, pe Calea Grivitei. Vice-primarul este trimis in zona si se intalneste la Matache Macelaru (intersectia Grivitei-Buzesti) cu doua companii de infanterie comandate de un locotenent caruia i se spune ca orasul se preda. (text de aici, multumesc Lucian pentru pont!).

Revenind la comparatie, cladirea din stanga, cea cu cupola (6), a facut obiectul unui articol mai vechi. Este fost club al liberalilor interbelici, fost cinematograf (Marna, Feroviarul) si fosta librarie. Silueta sa distincta si decoratiunile bogate de pe fatada de pe colt, precum si cupola emblematica, fac ca aceasta cladire sa apara in toate ilustratele cu strada Buzesti. Ea reprezinta, practic, aceasta zona.

In fotografia de mai sus, din 1976, tramvaiul intra de pe Calea Grivitei pe strada Buzesti si merge spre Piata Buzesti, pe langa imobilul de colt, care apare cu cupola simplificata.

Ca multe alte simboluri antebelice si interbelice, si acest imobil a decazut dramatic. Dupa 1989, cupola si interiorul cladirii s-au prabusit urmare a unui incendiu, ramanand din fostul club liberal doar fatada de la strada, o cochilie fantomatica gata de prabusire. In spate, oarecum ascuns de ochii tracatorilor, este corpul ridicat in interbelic – fosta sala de proiectii, desigur, tot o ruina. La o privire atenta, decoratiunile art-deco verzui din interior inca se mai intrezaresc.

Trecand recent prin zona, am observat doi oameni facand masuratori si fotografii de la distanta. Am intrat in vorba cu ei si mi-au spus ca sunt de la Primarie si ca au de gand sa reconstituie fatada care va fi demolata pe coltul noului bulevard cu Calea Grivitei. Desigur, asa ceva nu se va intampla. Totusi, primarul Oprescu a spus ca au numerotat piatra cubica de pe Aviatorilor bucata cu bucata cand au scos-o, sa stie unde anume o vor refolosi. Ma repet: la SF-uri ne pricepem cu totii.

Pe strada Buzesti, lipita de fostul cinematograf, se ridica silueta zvelta, art-deco, a Hotelului Marna (7). Ramasa cu numele neschimbat de la fondare in interbelic si pana in prezent, aceasta bijuterie a fost de curand declasata din lista monumentelor istorice, in vederea demolarii. Comparatia de mai sus (1976-2010) ne arata un Hotel Marna practic neschimbat. In partea dreapta, cum am spus, casa de pe coltul Grivitei-Buzesti a disparut.

Demolarea Hotelului Marna este mai mult decat regretabila. Cu toate ca in ultimele decenii era rau-famat, exteriorul arata inca bine. Din orice perspectiva este privit, hotelul este si el o emblema a zonei Buzesti.

O comparatie intre anii 1978 si 2010 evidentiaza din nou degradarea accentuata a cladirii de pe colt si arata un front de imobile aproape neschimbat inspre Piata Buzesti. Totusi, in imaginea prezentului, pe fundal se prefigureaza forma gigantica a blocului-turn Generali, un colos raportat la dimensiunea constructiilor traditionale din cartier.

Aceeasi intersectie Buzesti-Grivitei, privita de pe axul Caii Grivitei, in anii ’30. In plan apropiat-dreapta, este casa demolata la mijlocul anilor '80 dupa un incendiu, pe locul careia avem in prezent spatiu liber, delimitat de un gard. Cladirea cu cupola are deja adaugat in spate turnuletul cinematografului in ruine astazi, iar in continuare, pe Calea Grivitei, frontul de imobile de pe dreapta, spre Gara de Nord (pe fundal). Aceste imobile au cazut in 1986, cand s-a decis ca pe dedesubt va trece metroul. Ulterior, traseul subteran a fost mutat pe sub strada Polizu, dar demolarile se petrecusera deja. „Asta e!”

Trei epoci, trei perspective: inceputul de secol 20, perioada interbelica si anii 2000. Imaginile spun multe, asa ca ma voi referi doar la imobilul de vis-a-vis de cladirea cu cupola. In 1905, pe acel amplasament se gasea o casa frumoasa. Ea nu a rezistat mult, intrucat in anii ’20-’30 pe locul ei s-a edificat o constructie mai impunatoare.

Este o cladire art-deco cu ceas pe colt (8), ornata dupa standardele epocii. Si despre ea am vorbit in articolul din 2008. Desigur, este condamnata la disparitie, pentru a face loc noii artere, dupa o lunga perioada de paragina. Pe langa latura din stanga, incepe strada Cameliei.

In fine, o perspectiva din intersectia Grivitei-Buzesti spre strada Berzei si casele din vecinatatea Halei Matache.

Este de remarcat cladirea de pe colt (detalii inedite depre ea, la Adrian), tot cu cupola. Va mai ramane in picioare inca niste ani, nefiind propusa pentru demolare. In trecut, a adapostit sediul unei Administratii Financiare.

Cam atat pe moment, urmeaza sa iau in discutie cladirile remarcabile de pe strada Berzei – Hala Matache si imprejurimile, intersectia cu str. Mircea Vulcanescu, cu bd. Dinicu Golescu, cu str. Stirbei-Voda, cu str. Cobalcescu, etc. - al doilea articol, aici.

30 comentarii:

ADRIAN spunea...

Casa aia de care spui ca ar fi cazut la cutremurul din 77 si care se afla la intersectia cu Grivita avea la parter o farmacie. Imi amintesc de ea si pot sa spun ca ars intr-un puternic incendiu intr-o seara pe undeva pe la mijlocul anilor '80 (eram eu in liceu, treceam zilnic cu tramvaiul spre Balcescu - Sf Sava) asa ca a fost demolata ...

ADRIAN spunea...

a .. si sa nu uit. casa din ultima imagine dateaza din 1874 si am imaginea proiectului de autorizare

Raiden spunea...

Foarte interesante informatiile despre casa incendiata! Chiar habar nu aveam.

Daca ai imaginea proiectului de autorizare pentru casa din ultima poza, pune-o te rog la tine pe blog, iar eu adaug link in articol, sa fie complet.

Alinet spunea...

Extraordinar articol!Felicitari!

Si totusi trist. Incet incet Bucurestii o sa se mute intr-un muzeu virtual, de imagini. Va ramane... o injghebare. Un mutant dezlanat, poluat si populat de creaturi fara trecut.

Strategia asta cu incendiul sau mai degraba incendierea s-a perpetuat pana azi... la fel si "renovarea urbana" prin distrugere.

abracadabra spunea...

Cum adica faceau masuratori si poze de la distanta pentru a putea reconstrui cinematograful Buzesti :)))) ? Ei nu au planurile cladirii in arhive? Sau or fi niste amarati pasionati de Bucuresti pe care primarul i-a aburit cu promisiuni si i-a trimis "la treaba" sa nu dea de banuit. Cat despre hotelul Marna ce sa mai zicem, putea fi translat pe terenul viran din spate. In anii '80, cand nimanui din conducere nu-i pasa de patrimoniu, au fost salvate prin translare zeci de biserici. Azi nu. Incredibil!

irina spunea...

foto cu cinema Feroviarul, inainte de demolare:

http://www.facebook.com/#!/album.php?aid=259802&id=731073513&fbid=471662678513

Raiden spunea...

@ Alinet - multumesc! Da, ai dreptate, Bucurestii vor deveni in curand un mutant.

@ abracadabra - Da, masurat de la distanta. Te rog sa ai incredere in autoritati, au demonstrat ca sunt competente! Nu mai sta nimeni sa mute nimic, se merge pe metoda Ceauseasca - "Jos porcaria!"

@ irina - mersi frumos, bune poze! :)

ADRIAN spunea...

am sa caut casa cu pricina ... o sa fie oarecum o surpriza dar proiectul nu prevedea cupoleta de la colt.
despre cealalta casa pot sa afirm ca, probabil, incendiul a fost un accident, la data respectiva nu era nevoie de astfel de "scuze" pentru a demola o cladire.

ADRIAN spunea...

Done!
Gresit anul in creierii mei ... 1885 nu 1874.

Raiden spunea...

Done si eu cu link-ul, mersi pentru completare!

popescu spunea...

am pus si eu update cu link catre articolul tau...pana il pui tu pe al doilea o sa vin eu cu intersectia Vulcanescu :)

ionut spunea...

bravo pentru blogul asta. informatia istorica e super interesanta. ma intereseaza orasul si ma bucur ca va documentati atat de atent.

cat despre buzesti, mi se pare uimitor cat de repede decade zona, incepand cu anii '80. pare sa aiba cu totul alt caracter atunci, fata de ce e acum. ca proces de distrugere, ma face sa ma gandesc la termocentrala din bragadiru. pana acum doi ani mergeam frecvent sa vizitez ruine industriale comuniste. cand am ajuns acolo, mai erau doar structurile de rezistenta ale cladirilor.

mi-am imaginat atunci ca era unul dintre proiectele lui ceausescu care nu apucase sa fie finalizat.

asta pana am intrebat o batranica ce-i cu locul ala si mi-a zis ca ea a lucrat pana in 89 acolo. am facut un calcul rapid si mi-am dat seama ca in aproximativ 18 ani disparuse totul. usi, ferestre, cabluri, caramida, nu mai ramasese nimic. viteza de distrugere a cladirilor mi s-a parut atunci a fi fabuloasa si e pacat ca se aplica si unor cazuri din oras.


am citit si articolul tau despre pavajul de la charles de gaulle. plus comentarii la articolele din presa puse pe net. si mi-am dat seama ca pe langa viteza de distrugere mai e ceva - se pare ca demolarile din anii '80 au creat o noua constiinta populara legata de ideea de patrimoniu, sau de lucru vechi.

care a ajuns sa fie privit ca o chestie cu totul respingatoare ce trebuie demolata si inlocuita cu beton. e incredibila coerenta si repetitivitatea multor raspunsuri, care zic, sec, da-le dracu de pavaje, da-l dracu de patrimoniu. mi se pare ca e o atitudine care a fost educata cu multa atentie si acum e extrem de eficienta exact in momentele in care ai putea avea o reactie a cetatenilor. dar cum ei stiu deja ca nu vor sa pastreze nimic, se poate merge inainte cu restul.

revenind la buzesti, nu cred ca e neaparat unul din cazurile in care se poate trage o concluzie de genul bine/rau.

totusi, nu ma pot abtine:

1. sa ma gandesc la faptul ca noile blocuri de birouri creeaza o presiune asupra primariei pentru a reface zona.

2. sa imi dau seama ca blocurile alea nu aveau ce sa caute acolo, in masura in care exista goluri urbane imense in zona unirii in care se putea construi inalt si nou. sau oricum, dezvoltarea asta pe verticala ar fi putut fi planificata, asa cum se face peste tot, nu lasata sa isi aleaga bucati din oras si sa le modifice radical.

3. sa ma gandesc la faptul ca neavand o strategie generala pentru oras, lucruri ca procesele spontane - cum ar fi colonizarea unei zone vechi cu inaltime mica a imobilelor cu blocuri inalte si 'moderne'de birouri - e de fapt responsabilitatea unei primarii incompetente dublata de arhitectii si urbanistii de rigoare, angajati de institutie.


mai e ceva. de curand am asistat la o prezentare a unei doamne arhitect peisagist care vorbea despre natura, oras si trafic. dansa sustinea faptul ca londra si parisul restrictioneaza din ce in ce mai mult accesul masinilor in oras, ideea de baza fiind urmatoarea: s-a observat ca daca faci strada mai lata si mai mare, daca facilitezi traficul masinilor in oras, o sa ai si mai multe masini in oras.

adaugand la asta situatia traficului in bucuresti, care nu e gestionat conform unei strategii urmarite de niste specialisti care chiar stiu ce fac si care dau solutii care duc la rezultate palpabile, adaugand si faptul ca pornind de la ideea de mai sus - usurarea traficului mareste numarul de masini si aglomeratia - concluzia ar fi ca bulevardul, desi o intentie buna, se sprijina pe niste rationamente invechite si lipsite de actualitate, in masura in care e foarte posibil sa nu fie chiar solutia salvatoare pentru bucuresti si nici pentru zona respectiva neaparat.

mai ramane si intrebarea legata de partea de sud a bulevardului, care presupune trecerea pe la casa poporului, lucru care nu e foarte clar apropo de autorizatiile necesare din partea guvernantilor.

LBogdan spunea...

Treaba e simpla din perspectiva lor: lasi zona sa se degradeze in ultimul hal , te bazezi pe ignoranta oamenilor care oricum zic "da domne sa demoleze tot ca uite ce murdar e" , apar rechinii imobiliari si "investitorii" , ei isi scot banii ca deh e "capitalism". Frumoasa treaba ce sa zic , Bucurestiul e un cadavru ce colcaie de viermi de misca , astfel lasand impresia ca e in viata.
Noi suntem pe sistemul "taiem tot si nu gandim"

Raiden spunea...

@ ionut - EXCEPTIONALA argumentatie, efectiv nu am gasit niciun punct in care sa nu fiu de acord! Ai realizat o radiografie elocventa a situatiei. Multumesc :)

@ LBogdan - Din pacate, aceeasi soarta o vor avea si tronsoanele ramase nedemolate din Calea Calarasilor si Calea Dudesti, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat.

radu spunea...

http://video.google.com/videoplay?docid=336545573990402617#

1h46'30''

radu spunea...

piata matache in anii 80

Raiden spunea...

@ radu - FOARTE interesant, inca arata oarecum bine zona, bustul doctorului Botescu era incadrat de un cerc. Mai mult, trece si tramvaiul prin cadru!

Imaginile acestea se vor folosi in articolul viitor pe aceasta tema. Multumesc mult!

radu spunea...

da de cand ma tot uit la imaginile alea, de ani de zile. eram convins ca zona nu mai exista. sau ca nu e in bucuresti, desi arhitectura e cat se poate de caracteristica. ieri am mai cerut o opinie si am fost luminat. si doar am trecut de atatea ori prin piata aia. mai sunt scene filmate acolo, mai pe la inceput.

Raluca Sidon spunea...

Felicitari pentru articolul bine documentat.
Doua colaje mi se par edificatoare: strada Buzesti in 1905 si in 2010 si cel cu intersectia Calea Grivitei Buzesti in trei perioade (1900, 1930-40 si 2010). Primul ne arata clar ce a fost Romania, care a avut si ea o perioada de decenta, si cum a ajuns o pubela, o gluma proasta, o ruina. Cel de-al doilea colaj ne spune ceva foarte important despre evolutia omenirii: in primul deceniu al sec XX strazile erau populate de pietoni, se simte viata, activitatea reala urbana, comunicarea umana. In perioada interbelica se vad de asemenea multi pietoni, strazile permit circulatia, desi au aparut anemic 2-3 automobile. Ma frapeaza lejeritatea cu care cetatenii se deplaseaza in cartierul comercial si curat. In zilele noastre, nu mai sunt pietoni. printre ruine nu mai circula nimeni, (nici nu au de ce, nu mai exista magazine sau cafenele sau cinematografe) in schimb toti sunt ferecati in automobile. Viata nu mai exista, s-a retras in individualitate, birouri cu aerisire artificiala, automobile blocate in trafic.

Raiden spunea...

@ Raluca Sidon - Foarte corecte observatiile. Multumesc pentru comentariu.

Anonim spunea...

De ce trebuie mereu sa facem loc masinilor?

Stimabila spunea...

Seara buna,
Documentare impecabila. Ma bucura schimbarea de pozitie fata de demolarile din Berzei-Buzesti!!!
La sectiunea comentarii a acestui articol al tau
http://www.rezistenta.net/2010/11/bucurestii-vazuti-de-pe-casa-republicii.html
AFIRMAI:
"Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus este necesara, iar distrugerile nu sunt extraordinar de mari, cu doar vreo 4-5 imobile remarcabile afectate. Atat. (...)Nu te poti opune progresului, oricat de activista ai fi. Cladirile listate in HG se vor demola, asta e. Du-te si pozeaza-le, eventual duminica dupa-amiaza..."
Fara suparare...

Raiden spunea...

@ Anonim - pentru ca ne plac masinile!

@ Stimabila - nu mi-am schimbat pozitia :)
Eram sigur ca voi primi un comentariu in acest sens. Sa ma explic: documentez zona, dar arata-mi unde anume plang de mila cocioabelor (in afara de Hotel Marna). Am prezentat obiectiv imobilele vizate de demolari.

Anonim spunea...

Daca iti plac masinile de ce nu te uiti tu prin reviste!

Anonim spunea...

Ce c-a intamplat pe Berzei 34 si ce se va intampla probabil in continuare la Marna mi se pare o mutilare intentionata a Bucurestiului pentru a face loc unor aberatii arhitectonice cum sunt aceste cladiri de birouri care cica "dezvolta" zona. In traducere, o depersonalizeaza si in loc sa repare, inlocuieste istoria si arhitectura noastra cu... ce? Cu niste aberatii impersonale, utile numai pentru buzunarele atotcuprinzatoare ale celor care au participat la proiect si ale membrilor mafiei imobiliare. Asta sub ochii bucurestenilor care accepta praful in ochi aruncat de primarie legat de "fluidizarea" traficului...

Anonim spunea...

Cocioabele alea sinistre trebuiau demolate de mult, minim 20 de ani...felicitari Oprescu!!!tine-o tot asa!

Raiden spunea...

@ Anonim ("Cocioabe sinistre") - Oprescu doar implementeaza un PUG vechi de peste 10 ani, asa ca nu e de felicitat.

Em' spunea...

Felicitari si multumiri pentru post si pentru site, il citesc cu mare placere. Nu sunt bucurestean si desi stau de vre-o cativa ani nu mi-am facut nici macar viza de flotant! :)) Nu ma pretind bucurestean si nu ma pretind nici provincial, insa sunt indurerat de felul in care involueaza orasul asta.
OK stim cu totii ca suntem in urma natiunilor evoluate cu cel putin cateva zeci de ani, in afara de faptul ca avem o problema de atitudine prosti, sau mai bine zis mai prosti fata de ei, nu suntem si atunci ma intreb: de ce mama dracului nu invatam din greselile lor?

Vreau sa va propun spre vizionare un filmulet care arata printre altele ca si alti au avut de a face cu problemele pe care le intampinam noi in Bucuresti precum si felul in care le-au depasit. Filmul este despre olandezi... E drept comparatia intre noi si ei e usor exagerata! :))

Asadar primul film din link-ul de mai jos:
http://www.bikebiz.com//news/read/how-did-the-dutch-get-good-bike-paths

Cam de pe la minutul 1:10-1:15, desi v-as recomanda sa-l vedeti pe tot, are doar 6:29, este si titrat in engleza. Interesant de vazut si al doilea filmulet.

Multumesc inca o data si sunt cu ochii pe voi! :D

Marius spunea...

Foarte frumos a mai fost.. repspect urban

Anonim spunea...

Amis des halles Matache,

Vous êtes dans une situation critique et vous en avez parfaitement conscience.
Votre action envers les halles ne doit être qu’un début. En tant qu’architecte, nous voulons vous soutenir et apporter une démarche complémentaire:

Le projet prévu strada Berzei suit la même démarche que le boulevard Unirii et ce qui faisait autrefois le Paysage de votre quartier disparaitra, effacé par des barres de 15 étages masquant et bloquant toute transition. Ensemble, nous devons le préserver et conserver sa manière de vivre.

Matache est un point sensible de ce projet en train de se faire.
Mais pour en bloquer la brutalité, il faut agir sur le DERNIER point subsistant de votre quartier, avant la blessure d’une nouvelle route, déjà avancée.

Nous devons réactiver votre identité et arrêter ce processus, inverser la tendance, investir ce lieu pour dire STOP!
Révoltez-vous, opposez-vous, concertez-vous.

Allez sur la strada Parcalabul Baldovin, entre le n°22 et le n°24, et regardez…

Tenez-nous au courant,



Friends of Halla Matache,

You are in a critical situation and you certainly understand it.
Your action for Halla must be only the Beginning. As architects, we want to support you and bring a complementary approach.

The project that is programmed for strada Berzei is the same approach than, that one witch made happen Boulevard Unirii. Everything that made the image of your neighbourhood will die, erased by the blocs of 15 stairs high, they will bloc all transitions you had before. Together we have to preserve it and let it alive.

Matache is a sensible point of the project under construction. But to bloc it’s brutality,
We have to react in the LAST point of your neighbourhood, that still survive, before the injury of the new road progress more.

We have to reactivate your identity and stop the process, reverse the trend, invest this place to say STOP !

Revolt you, oppose your self, consult together.

Go to strada Parcalabul Baldovin, between n°22 and n° 24, and look …

We look for a word to hearing from you,

Sophie, Nathalie, Katia