Orasul este un organism viu. El se schimba constant, insa dramatismul schimbarilor depinde de generatia care le intreprinde. Bucurestii ultimei jumatati de veac au suferit modificari ireversibile, adesea in rau. In sprijinul acestei teorii vin sase cazuri stupefiante, care merita dezbatute. Astazi, primele trei.
Regimul comunist, incercand sa-si impuna ideologia in plan urbanistic-edilitar, a considerat ca fondul de cladiri vechi este depasit. Ca atare, un oras nou trebuia sa rasara peste cel lasat mostenire de nenorocitul regim capitalist interbelic. -->
Soseaua Stefan cel Mare in anii ’30 si o scena de strada. Carute, tramvaie, oameni, agitatie. Casa alba mai rasarita marcheaza intersectia cu strazile Vaporul lui Assan si Irimicului, probabil, iar pe fundal se ridica semeata Moara lui Assan, inspre intersectia cu str. Lizeanu. Fotografia este facuta dinspre Mosi (Obor).
Inceputa in vremea lui Dej, supralargirea si sistematizarea soselei Stefan cel Mare a fost continuata cu brio de Ceausescu. Casele au disparut, iar Moara lui Assan, azi in ruina, zace in spatele unor blocuri.
Un grup de imobile aparent banale, situat pe Stefan cel Mare, intre intersectia cu str. Tunarilor si str. Polona. Tipic pentru Bucuresti, imobile din anii ’30 sunt lipite de unele mai noi, din anii ’70.
De pe forumul Tram Club Romania, aflu ca cele doua imobile interbelice marcate au fost mutate pentru largirea soselei, inainte sa se inceapa constructia metroului.
Primul bloc, situat pe coltul cu str. Aurel Vlaicu, este o realizare tipic modernista si probabil, pe vechea configuratie cu case joase, parea destul de inalt.
Al doilea, si el o realizare specifica anilor ’30, are fatada doar spre Stefan cel Mare.
Conform informatiilor de pe forum, mutarea s-ar fi petrecut in 48 de ore, simultan, insa nu este clar daca lucrurile oamenilor au fost scoase din apartamente in timpul lucrarilor. Ulterior, intre cele doua imobile mutate din calea progresului a aparut un imobil anonim si inestetic.UPDATE: Adrian posteaza pe blogul lui o completare la aceste doua cazuri de imobile mutate. Gasim acolo o comparatie de planuri cadastrale din 1974 si din prezent, si implicit schimbarile importante prin care a trecut zona. Multumesc, Adrian!
UPDATE 2: Armyuser publica fotografii in premiera cu blocurile in cauza, inainte si dupa translare. Pe langa detaliile esentiale, aflam ca si blocul din stanga celui de-al doilea a fost mutat, asadar avem 3 cazuri de fapt.
Piata Iancului. O intersectie aglomerata, cu multe blocuri. Totusi, asa cum este cazul multor zone din oras, acest loc nu a fost dintotdeauna asa.
Soseaua Mihai Bravu la intersectia cu bd. Pache Protopopescu si Soseaua Iancului era mai ingusta in trecut. Practic, locul actualelor trotuare era luat de case de joasa inaltime, tipice pentru un drum periferic. In imaginile de mai sus, de la inceputul anilor ’70, se observa soseaua Mihai Bravu la Piata Iancului. Poza de sus este foarte valoroasa, existand putine documente fotografice cu acest loc inainte de demolari. Un lucru inedit este ca pozele sunt facute din puncte diametral opuse. Bulina rosie marcheaza, pe fiecare fotografie, locul de unde a fost facuta cealalta.
In Piata Iancului, chiar la intrarea pe bd. Republicii (actual Pache), exista o cladire interbelica de 3 etaje, cu un aspect interesant. In fotografia din luna mai 1982 facuta de Dan Vartanian, acest imobil este imortalizat din dreptul statiei de taxi de vis-a-vis.
Intrucat frontul de blocuri ceausiste trebuia sa avanseze, imobilul vechi a fost mutat din drumul noilor edificii progresiste in anii ’80, la reconfigurarea Pietei Iancului. Se pare ca mutarea s-a petrecut la fel ca in cazul celor doua blocuri de pe Stefan cel Mare.
Cladirea este si astazi in picioare, dar intr-un loc strain. A fost incadrata atat de bine, incat cine nu stie, poate crede ca imobilul a existat dintotdeauna acolo. Neglijenta si nepasarea si-au pus amprenta: tencuiala este cazuta, au aparaut termopane hidoase, iar libraria de la parter si-a placat exteriorul cu gresie. O crima estetica, un afront adus bunului-simt.
In poza de sus, am incercat o perspectiva spre micul bloc de pe fostul lui amplasament. Vechiul loc este chiar cel de pe colt, din fata mai noului si mult mai inaltului bloc socialist (jos).Partea a doua a articolului va contine alte trei cazuri, de alta factura decat cele prezentate in aceasta prima parte.
22 comentarii:
mai multe informatii despre mutarea cladirilor pe : http://www.glascomun.info/?p=802
Calin,
Linkul postat de tine se refera la bisericile mutate si contine si informatii eronate.
1. Catedrala Neamului nu se va ridica pe locul initial al Schitului Maicilor sau al Manastirii Mihai-Voda, ci mai degraba inspre fostul aliniament al strazii Uranus. Ca o parere personala, nu consider ca o catedrala noua este prioritatea zero a Capitalei in acest moment.
2. Degeaba s-a resfintit Schitul Maicilor pe noul amplasament daca pridvorul cu coloane a fost inchis intr-o cusca hidoasa de termopan cu rame albe si groase iar langa biserica a fost trantita o cruce imensa din neoane.
am cautat doar cateva informatii despre sistemul de "mutare" al cladirilor si am dat de acel link si am considerat ca este informativ. sunt de aceeasi parere cu tine, Capitala nu ar nevoie de o catedrala noua.
Raiden, tot respectecul pt ceea ce faci !
Nu stiam ca s-au facut mutari de imobile care nu par sa fi avut vreo importanta deosebita ...
Oricum nu cred ca s-a facut in 48 de ore translatarea acelor blocuri. Poate deplasarea efectiva pe sine caci altfel tot ce inseamna sapatura, crearea centurii de fundatie sub care sa se fi bagat sinele de transfer ... astea cam luau timp si efort. Sau poate evacuarea oamenilor?
Oricum interesant, am sa caut sa ma documentez si eu, multumesc pentru informatie. Nu am timp sa fac verificarea dar daca imi dai un mail unde sa iti pot trimite ceva atasat iti transfer un segment de plan din 1974 si un segment de plan de acum, de vis-a-vis de parcul Dinamo, pentru a le suprapune si a face verificarea. Sau sa le pun la mine pe blog?
Astea sînt ciudăţeniile epocii! Te gîndeşti că era atît de simplu să dărîme bloculeţele astea, dar n-au făcut-o!
Din altă categorie de ciudăţenii e blocul de garsoniere de la Lujerului, construit prin 60-70 care a fost demolat atunci cînd s-a construit ulterior pasajul subteran.
@Raiden
Interesanta cercetare faci. Ma gandesc ca tot e bine ca niste cladiri interbelice au fost mutate si nu demolate.
In poza cu moara Assan se vede in dreapta firma GHEORGHE STANOIU. Intr-o fotografie de-a mea, tot din anii '30, se vede acesta firma (nu stiu cu ce se ocupa), scrisa cu aceeasi grafie, pe blocul nou construit in Locul Legatiei Ruse de pe Calea Victoriei.
@ ADRIAN - cred ca e vorba doar de deplasarea efectiva. Pune la tine pe blog planurile si le pun eu link de aici. Mersi.
@ Cornel - si la Piata Vitan s-au demolat niste bloculete-turn cu garosniere confort II, cand s-a facut bd. Unirii.
@ dan - stai sa vezi partea a 2-a :)
Translatarea propriu-zisa a durat poate 48 de ore. Pregatirile au durat insa multe luni (intai consolidarea antiseismica si subzidirea fundatiei, apoi ridicarea lenta pe prese hidraulice). La fel, dupa mutare au mai urmat refacerile de finisaje. In total cred ca a fost peste un an, am urmarit personal cazul de la Str. Aurel Vlaicu. Remarcati ca parterul a devenit practic un "buncar" la aceste blocuri, atat beton s-a bagat pentru consolidarea sa.
Nu este clar din ce motive s-a cheltuit enorm cu mutarea unor blocuri, poate a fost si dorinta de experiment a unor ingineri de la INCERC. In acelasi timp, altele au fost demolate peste noapte. In primul rand trebuie remarcat ca au fost alese pentru mutare doar blocuri cu inaltime de pana la patru niveluri, ce puteau fi si meritau a fi consolidate. Altele mai inalte au fost demolate, caci exista riscul prabusirii in timpul mutarii (de ex. blocul de 8 etaje de pe Str. Rovine, cel de 10 etaje de pe Str. Apolodor si altele).
Depindea decizia si de existenta sau inexistenta unui spatiu potrivit in apropiere pentru noul amplasament. Apoi cred ca a contat foarte mult si cat de importanti in societate erau unii dintre locatari. Totul se reducea pana la urma in socialism la "pilele" de care dispuneai. Una era sa locuiesti confortabil in vechiul bloc elegant si alta era sa fii demolat si mutat la mama-naibii intr-unul sinistru din prefabricate, cu usi si ferestere care nu se pot inchide etc.
Ce m-a frapat in acei ani este ca nu doar in Bucuresti s-au mutat blocuri, si nu doar din cele vechi. In Alba iulia, spre exemplu, un bloc a fost despartit in doua, pe rostul constructiv dintre scari, una din jumatati a fost translatata intr-o directie, iar cealalta in directia opusa. Astfel s-a deschis spre Catedrala bulevardul care venea din Cartierul Cetate si se termina brusc in acel bloc. Si acesta avea tot numai 4 etaje, dar era recent: fusese construit doar cu vreo 15 ani inainte de a fi translatat! Intre timp, devenise permis sa apara in capatul bulevardului imaginea bisericii, deci au mutat blocul care avea initial scopul de a o ascunde.
Tot in Alba Iulia, un alt bloc de pe Soseaua Principala nu a avut acelasi noroc, fiind pur si simplu demolat, pentru a se proiecta in locul sau... tot un bloc comunist, dar "mai cu pretentii". Parca pana la urma nu au mai apucat sa construiasca blocul nou si a ramas acolo un maidan cu chioscuri. In acest din urma caz este clar ca a fost vizat amplasamentul central, care valora si pe atunci mult - mai-marii locului obisnuiau sa-si "traga" cate un apartament prin cele mai noi blocuri centrale si era criza de amplasamente frumoase.
@ Gruia - ca de obicei, o parere avizata. Multumesc pentru informatiile exacte pe care le oferi.
Socante relatarile despre ce s-a intamplat la Alba-Iulia!
Servus! Am pus!
Raiden, parerea mea este ca blocurile de pe Stefan cel Mare construite in anii 60 au aparut in urma unei initiative bune. Desi stii foarte bine ca nu sunt adeptul constructiilor din perioada comunista trebuie totusi sa accept ca decizia de a inchide un front de bulevard cu demolarea unor case fara prea mare valoare a avut rezultate ok. Bineinteles ca s-a realizat pe alocuri brutal (vezi moara lui Asan, moara Dambovita ?!?) dar cred ca a fost o decizie interesanta (pe atunci acolo, dupa cum spuneai, se termina orasul) ceea ce nu pot afirma despre blocurile din perioada anilor 80
@ Brebe - inchiderea frontului trebuia sa se faca mai inteligent, iar blocurile respective sunt hidoase, dar fiecare e indreptatit la o parere :)
Moara Dambovita a disparut dupa 1990, se pare, iar pe locul ei este ansamblul de blocuri de langa Aleea Circului - un caz despre care nu s-a auzit nimic.
Prietene naiv,
Iti interzic sa-ti faci reclama in comentarii la articolele mele. Daca n-ai nimic de zis, taci.
In fotografia din 1982, cea a d-lui Vartanian, remarc cu doua loturi mai in stanga (in foto, exact in spatele Fiatului 850), o cladire internationalista deosebit de frumoasa. Compozitia dintre volumul vertical, acel corp-turn, cu cel orizontal retras putin, terasa generoasa de peste nivelul 2 si, probabil in primul rand, benzile orizontale continue ale ferestrelor care trec de pe un corp pe celalalt, urmarind linia din plan a fatadei, separate de montanti cat mai supli. Si lateral exista o verticala vitrata de sus pana jos, in spatele carora am observat de obicei mici balconase-sera. Mi se pare o piesa extraordinara, chiar si pentru epoca ei, epoca in care se construia predilect bine. Incercand sa privesc atent, parca identific si lancea specifica, undeva deasupra traveii centrale, desi s-ar putea foarte bine sa fie o antena TV. In fotografia de actualitate, cu regret, nu o mai regasim. Putem afla mai multe despre ea? Macar un autor?
Multumesc!
Mi-am permis să adaug câteva informaţii inginereşti şi mai multe fotografii aici.
O mică corecţie: în şos. Ştefan cel Mare au fost trei, nu două blocuri. Este regretabil că blocurile nou construite după translaţia acestora - pentru întregirea frontului - aduc o atmosferă de ghetou urban.
@ armyuser - corectia este mai mare, de fapt :)
De sus, mi se parea ca blocul de langa cel de-al 2-lea mutat este mai vechi de ceausism, dar nu eram sigur, asa ca am preferat sa nu risc. Multumesc pentru corectura si completare!
Cu mare plăcere!
Uite-aşa aflăm cu toţii lucruri mai puţin ştiute!
Apropo de Catedrala Neamului - asta trebuiau s-o ridice in fata Casei Academiei, respectiv 13 septembrie cu Uranus. Lucru care nu se va intampla niciodata deoarece dedesubt, din ce am auzit, e un depozit cu armament.
Nu stiu cat de adevarata e aceasta informatie...
In schimb pe dedesubt sunt niste catacombe prin care se face lagatura intre Casa Poporului si Casa Academiei, chestia vazuta cu ochii mei, lucrez acolo.
In ceea ce priveste Piata Iancului, imi amintesc destul de bine momentul mutarii, chit ca eram destul de mic. Treceam in fiecare zi pe langa acea cladire, caci invatam la scoala 56. A fost un adevarat spectacol si da, cred ca mutarea dintr-un amplasament in altul a durat vreo doua zile (ma refer aici la mutarea pe sine). Tin minte ca la vremea respectiva a umblat un zvon ca in acea cladire isi avea sediul o mica secta religioasa, personal nu cred.
si Biserica Olari a fost mutata in spatele blocurilor, ea fusese la strada pe Mosilor
@ Bucurestean - sunt street name freak/Nazi, asa ca nu ma pot abtine: Calea Mosilor, nu strada. E o diferenta semnificativa :)
Altfel, Biserica Olari este unul din cazurile notorii de translare. Cele de mai sus sunt mai putin cunoscute publicului larg.
Trimiteţi un comentariu