Trecand usor vremea peste mine, am reusit sa formulez o definitie a acestui tip de parteneriat.
Parteneriatul Public-privat (PPP) este acea forma de asociere in care politicienii dau bani si privatii ii iau.
Citeste tot...
Parteneriatul Public-privat (PPP) este acea forma de asociere in care politicienii dau bani si privatii ii iau.
[...] imaginati-va cum ar fi daca ar exista un Consiliu National al Presei Scrise care sa imparta licente de functionare ziarelor si revistelor. Un asemenea consiliu ar fi desigur considerat o incalcare flagranta a libertatii presei. Insa si CNA-ul este exact la fel! La fel cum ni se pare absurd sa ai nevoie de permisiunea statului pentru a-ti deschide un nou ziar sau revista sau un nou site sau blog, tot la fel de absurda ar trebui sa ni se para ideea de a avea nevoie de permisiune de la stat pentru a deschide un nou post tv sau radio.
[...]solutia e pe supply-side si anume sa faci posibila existenta unui numar cat mai mare de alternative – printre care se vor gasi automat si unele cu “discurs inalt” [...] Internetul ne arata de fapt foarte clar ca solutia asta functioneaza cat se poate de bine. Nu e “haos”, e libertate.

[...] de pilda rezistenta urbana are un discurs “sub-urban” (mai ales forumul), insa mi se pare ok si cu mult mai multa substanta decat, sa zicem, hotnews.
Intr-un colt al hartii administrative a Republicii Populare Romine din anii ’50 apare si Capitala, cu cele opt raioane: 30 Decembrie, 1 Mai, 23 August, Tudor Vladimirescu, Nicolae Balcescu, V. I. Lenin, 16 Februarie si Grivita Rosie.
Ca o exceptie, voi mentiona si Sfatul Popular al Regiunii Bucuresti (fost judet Ilfov interbelic, ulterior Sector Agricol socialist). Acesta se gasea pe strada Ilfov, in Palatul Ghica, care cu cativa ani inainte, in 1944, adapostise trupe naziste in batalia Bucurestilor. Actualmente, aici functioneaza Judecatoria Sectorului 3, dupa demolarea Tribunalului (fosta Primarie Neagra) de la Sfanta Vineri.
Sfatul Popular al Capitalei se gasea in bd. 6 Martie, apoi Gheorghe Gheorghiu-Dej fost si actual bd. Elisabeta. Despre fostul sediu al Ministerului Lucrarilor Publice am vorbit in articolul trecut.
RAIONUL 30 DECEMBRIE celebra Ziua Republicii, cand poporul munictor a rasturnat odioasa monarhie in anul 1947. Sfatul Popular al acestui raion se gasea la Piata Amzei, in cladirea ce adapostise Primaria Sectorului I Galben. Dupa transformarea raioanelor in sectoare, a devenit Sfatul Popular al Sectorului 1.
RAIONUL 1 MAI serba Ziua Muncii, sarbatorita cu mare fast de comunisti, insa emanata de la imperialistii americani. Sfatul Popular al celui de-al doilea raion popular a fost stabilit intr-o cladire destul de mare, de pe strada Alexandru Sahia (ulterior Jean Louis Calderon si mai nou, Dr. Dimitrie Gerota).
Intr-o fotografie din 1984 (de la Alex Galmeanu), fostul sediu de raion de langa Biserica Batistei apare curat si ingrijit.
Este clar ca aceasta casa a fost candva foarte frumoasa, dar razboiul si cutremurele care au urmat i-au simplificat fatada, transformand-o intr-un imobil banal. La aceasta se adauga si dezastrul de intrare socialista adaugata mai apoi. In zilele noastre, cladirea este sediul unor firme.
RAIONUL 23 AUGUST purta denumirea Zilei Nationale comuniste, ziua Insurectiei Armate Antifasciste si Antiimperialiste, cand Romania s-a „eliberat de sub jugul fascist”. Sfatul Popular al acestui raion se ridica pe bulevardul Gheorghi Dimitrov, fost si actual bd. Ferdinand I.
Edificiul fusese ridicat in 1935-1936 intr-o zona relativ periferica de atunci a Capitalei. Destinatia initiala a fost aceea de Judecatorie a Ocolului IV Urban (in vremea monarhiei, Judecatoriile erau organizate pe ocoale, structura desfiintata de comunisti). La armyuser gasim un articol din ziarul "Universul", in care se descrie inaugurarea imobilului in mai 1936.
Dupa trecerea la 6 sectoare, edificiul a devenit un sediu al spionajului industrial. Aici erau adusi, de exemplu, cei care nu se conformau sarbatoririi cu bucurie a Zilei Nationale, bagati la beci si reeducati corespunzator. Omul nou trebuia sa apara cu orice pret.
Apoi, aici s-a stabilit unul din centrele de arhive ale Securitatii Statului. Chiar si dupa 1989, cladirea a ramas in proprietatea serviciilor secrete. Are camere de vedere montate pe exterior si ascunse de niste cutii. In prezent, cladirea pare nefolosita de la exterior, insa privitorul atent poate observa miscare la intrarea din Matasari.
RAIONUL TUDOR VLADIMIRESCU il sarbatorea pe unul din primii revolutionari ai tarii, personalitate demonetizata, supraexpusa in perioada comunista. Raionul Vladimirescu isi avea Sfatul Popular pe strada Parfumului, colt cu strada Labirint (actuala Matei Basarab).
Placarea fatadei a fost insa definitivata in timpul regimului popular, abia la inceputul anilor ’50, cand fostul notariat a primit destinatia de imobil administrativ.
Pe diagonala de Sfatul Popular se gaseste, intr-o frumoasa vila belle epoque, Casa de Casatorii. Situata pe strada Labirint inainte de demolarile ceausiste, ea se gaseste azi pe strada Matei Basarab (prelungirea nenaturala, sistematizata, a strazii Matei Basarab initiale). Sfatul si Casa de Casatorii au apartinut de sectorul 4 si, in zilele noastre, apartin de sectorul 3.
RAIONUL V. I. LENIN, inchinat primului lider al URSS, avea Sfatul Popular pe bd. 6 Martie, mai sus de Sfatul Popular al Capitalei.
Destinatia ei initiala fusese de Eforie a Spitalelor Civile, in timpul monarhiei. Sus, intr-o ilustrata din 1918, cladirea, pe atunci cu un acoperis impunator, intregea frumosul front de imobile de pe bulevardul ce poarta numele primei noastre Regine. Jos, o vedere de la inaltime din anii ’30 (via Radu Oltean) infatiseaza, pe langa Palatul Telefoanelor, Teatrul National vechi si Cercul Militar, si Eforia de pe bd. Elisabeta.
Doua vederi vechi ale Sfatului Popular. Sus, inceput de secol 20 la Eforia Spitalelor Civile. Se observa cat de bogat era ornamentata cladirea. Jos, o selectie dintr-o panorama realizata in anii ’30 din Palatul Universul de pe str. Brezoianu (via Alex Galmeanu) surprinde Eforia in toata splendoarea ei.
O imagine postbelica (via Bukresh) a Sfatului Popular al Sectorului 5 infatiseaza in bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej o cladire modificata substantial. In urma bombardamentelor din 1944, acoperisul si partea de sus a cladirii au fost afectate.
S-a optat pentru o refacere intr-un stil mai simplu, fara acoperis, dar cu supraetajare, ca in cazul Primariei Mari. Supraetajarea s-a petrecut doar in latura dreapta a cladirii, nefiind nicicand finalizata. Astfel, in prezent, trecatorul grabit greu isi da seama ca acolo este o cladire mai mare, nu o succesiune de cladiri mai mici. Discrepanta intre stanga si dreapta imobilului este evidenta, iar cu paragina instalata dupa 1989, actuala Primarie a Sectorului 5 nu arata bine deloc. La parter s-au deschis magazine multe si in stiluri diferite, care alcatuiesc uin bazar de prost-gust in plin centrul orasului.
RAIONUL 16 FEBRUARIE se referea la ziua din anul 1933, cand agitatori comunisti ilegalisti au provocat greva de la Atelierele CFR Grivita. Sfatul Popular al acestui raion se localiza intr-o cladire de pe strada Matei Millo, langa Palatul Telefoanelor.
Cocheta cladire pe coltul cu strada Ion Otetelesanu a adapostit apoi Sfatul Popular al Sectorului 6 din 8 existente atunci. In prezent, este sediul unei firme care se ocupa cu comertul de electrice, electronice si electrocasnice. Sediul a fost renovat si arata decent.
RAIONUL GRIVITA ROSIE, amintind de acelasi incident din 1933, mistifcat de regimul comunist, isi avea centru administrativ pe bd. Banu Manta, in fosta Primarie a Sectorului IV Verde, interbelic. Mai apoi, sectorul 7 al Capitalei si-a avut Sfatul Popular in cladirea cu campanella si strajer. In imagini, prima poza este din 1960, inainte de contructia blocurilor (jos, anii ’70). Poza color arata starea cladirii in prezent.
RAIONUL NICOLAE BALCESCU era numit dupa celebrul pasoptist, si el supraexploatat de istoria falsificata comunista. Sfatul Popular al acestui raion se gasea intr-un imobil impunator din anii ’20-’30 de pe Splaiul Independentei, intre Piata Operetei (fosta Senatului) si strada Militiei (actuala Politiei) (poza veche – Cristian Popescu).
In 1976, santierul metroului bucurestean avansa, mergand in paralel cu albia raului. In aceasta imagine apartinand AgerPres, Sfatul Popular al Sectorului 8 (succesorul raionului Balcescu) se ridica semet in plan indepartat.
La demolarile din anii ’80, partea din Splai adiacenta bulevardului Unirii si Casei Republicii trebuia si ea sistematizata. Ca atare, si cele doua edificii importante din zona Pietei Operetei – Opereta (fost Teatru „Regina Maria”) si fostul Sfat Popular au fost demolate fara mila. Comparatia intre anul 1985 (foto: Cristian Popescu) si prezent plaseaza Sfatul Popular cam pe locul blocului EximBank actual, inspre Podul Mihai-Voda (disparut si el).
Dupa 1989, in blocul masiv care a inghitit toata distanta intre Piata Natiunile Unite si strada Politiei si-a avut sediul Banca Internationala a Religiilor (BIR). Astazi, EximBank se gaseste in imobilul din anii ’80.
Despre vecinul meu am scris aici şi aici, acum un an.
Cei 20.000 de euro pentru fiecare amărât care se întoarce în Mayonezia, rimează şi trăznesc la fel cu cei 500.000 de euro pe care statul ar vrea să-i dea chipurile fiecărei firme, taman în campanie electorală, pentru depăşirea crizei. Asemenea aberaţii sunt menite să ne adâncească definitiv într-o ultimă criză de râs, în ţara care se împrumută de la FMI pentru a putea plăti pensii şi salarii. La fel pute şi cursul leu-euro, ţinut în lesă pe toată durata cursei către Cotroceni, cotaţie căznită care va scăpa în perioada următoare ca din lanţ.
Binecunoscut este faptul ca aici si-a deschis sediul de campanie actualul presedinte. Daca intr-unul din episoadele serialului "Perspective" ma intrebam ce o fi respectiva cladire, am aflat cu multa bucurie ulterior.
De aceea, cu concursului actualului premier desemnat si totodata primar de sector, a deschis la fosta Piata a Romei, acolo unde se afla initial Lupoaica din Romana, intr-unul din cele mai istorice locuri ale vechilor Bucuresti, un sediu de campanie.
Magazinul Bucuresti si-a mentinut pana acum cativa ani reclamele din timpul comunistilor. Deoarece casa din dreapta lui s-a naruit, pe locul ei a rasarit fantasticul si genialul imobil actual, aprig sfidator al bunului-simt.
Magazinul Bucuresti este in paragina si arata jalnic, insa Tatucul s-a ocupat si de lucrul asta. Nu, nu l-a reparat. A facut ceva mai de impact: sub deja existentul cearsaf cu cea mai urmarita televiziune din cosmos, a aparut si un banner-gigant cu candidatul.
Nici cladirea de pe coltul cu bd. Bratianu, recent renovata, nu a scapat. Manos al aire, Basescu ne indeamna sa mergem la referendumul initiat de el, pentru el. Hai.
A, inca ceva. Am fost socat de poza candidatului, cea de pe Magazinul Bucuresti. Luminat de reflectoarele portocalii, candidatul seamana izbitor cu un personaj de pe strada Ulmilor, un adevarat cosmar care bantuie somnul oamenilor. Sa votati bine!