Ziua Blasfemiei

Azi, 30 Septembrie este Ziua Blasfemiei, zi in care ne bucuram de libertatea de exprimare.

Sa profitam de ea pentru a supara lorzii ceresti, caci in curand este posibil sa fie ilegal sa facem glume eretice si sa vorbim despre biologie, genetica si astronomie non-geocentrica.

"Nu pot sa cred ca un Dumnezeu bun si omnipotent a putut proiecta viespi-parazit cu intentia ca ele sa se hraneasca in corpurile vii ale omizilor." - Charles Darwin, cel mai mare blasfemitor

In Romania exista Legea Cultelor, care are un articol care interzice blasfemia. Din fericire, la data adoptarii acelei legi, cineva s-a opus instituirii unei sanctiuni astfel incat articolul are doar un caracter principial. Dar sa vedem cat va ramane asa.

In Irlanda, in 2009, a fost adoptata o lege anti-blasfemie. Cei care rostesc cuvinte impotriva domnului si a ordinii bisericesti sunt pasibili de amenda pana la 25.000 de euro

In lume, in 2009, ONU a fost impinsa de catre tarile islamice sa adopte o rezolutie anti-blasfemie. Din fericire, rezolutia a ramas la nivel de principiu. Dar este un pas ingrijorator spre cenzura. Citeste tot...

Cumparand produse romanesti, sabotezi economia nationala

Scriind acest articol, plec de la 2 prezumtii:

1. Ai spirit patriot si iti pasa in vreun fel de economia nationala. Daca nu iti pasa de economia nationala, ci esti un om dispus sa o ia la talpa in alta tara sau sa faca orice altceva pentru a asigura bunastarea ta si a familiei tale, atunci esti foarte intelept si acest articol nu te priveste.

2. Produsele romanesti sunt inferioare celor straine. Desigur, exista si cateva produse romanesti superioare celor importate, dar nu ne referim la ele aici.



Am tot vazut in ultimul timp campanii de tipul "Cumpara produse romanesti, contribuie la dezvoltarea economiei!". Unele sunt sustinute de presedinti sau sunt lansate pe internet ca e-mailuri virale, iar altele se invart drept campanii pe bloguri.
->>
Cand cumperi produse romanesti (prezumam ca sunt mai proaste), subventionezi producatorul pentru a face lucruri proaste in continuare.

Prost inseamna:

a) Ori ca produsul romanesc este la fel (calitativ) ca cel din alta tara, dar este mai scump (poate din cauza costurilor mai mari), caz in care subventionezi un produs care nu este competitiv.

b) Ori ca produsul romanesc este la acelasi pret, dar este mai prost calitativ, caz in care iti sacrifici satisfactia pentru a incuraja producatorul autohton.

In ambele cazuri incurajezi producatorul sa faca lucruri pe care in realitate nimeni nu le vrea, cu exceptia celor impinsi de sentimentul nationalisto-sacrificator.

In mod cert aceste produse nu vor fi competitive pe piata externa unde sentimentul nationalist nu exista. Strainii pur si simplu nu le vor cumpara. Deci vei incuraja producatorul sa produca bunuri sau servicii numai pentru piata interna.

Cand efectul acestor campanii de "Cumpara produse romanesti" dispare iar consumatorii trec peste sentimentul nationalist schimbandu-si preferintele pentru produse mai bune din strainatate, producatorii romani care au mers pe un val de vanzari mari raman cu produsul lor prost in depozite, fara piata interna (in Romania) si fara piata externa (in strainatate), deci efectiv in situatie de faliment.

Pe de alta parte, exista si produse romanesti bune, ori ca pret, ori calitativ. Daca actionezi numai din interes propriu, cumparand cele mai bune produse, le vei alege inconstient si pe cele romanesti.

Astfel, vei incuraja producatori romani cu adevarat competitivi sa stea in business si sa isi diversifice oferta, care poate fi apreciata si in strainatate. Adevarata competitivitate se vede la nivel global, fiindca traim intr-o economie globala, si daca un producator roman castiga acolo, castiga si angajatii lui, si statul colector de impozite si cetatenii prin influxul de bani proveniti din salarii.

Ca o ultima remarca, nu pot sa inteleg campania "Cumpara produse romanesti" promovata pe net.



In primul rand, iata motivatia data de ei pentru a cumpara produse romanesti.

Cumpără produse româneşti! Ai cinci motive serioase ca să faci asta:

1. Ajuţi un român să-şi păstreze slujba
2. Ajuţi o firmă românească să nu falimenteze şi să îşi plătească impozitele către stat
3. Ajuţi un român sau o firmă românească să-şi plătească creditele
4. Puţin înseamnă de fapt foarte mult!
5. Eşti cu adevărat patriot

Ultimele doua motive defapt nu sunt motive. Primele trei cred ca le-am demontat deja, cu observatia ca este trist faptul ca eu trebuie sa ajut o firma sa isi plateasca impozitele catre stat, cand statul ar putea ajuta o firma reducand impozitele.

In al doilea rand, nu pot sa inteleg ce spera sa faca aceasta campanie. De exemplu, m-a derutat faptul ca bulina rosie este o marca inregistrata la OSIM:

Cumpara produse romanesti este marca inregistrata. Numar marca: 101767.

De ce trebuie sa inregistezi la OSIM o marca a unei campanii civice? Ti-e frica ca o sa o foloseasca producatorii pe care tu, prin campania ta, o sustii? Speri ca, lansand prin viral un brand pe internet, sa creezi o cerere pentru bulina ta din partea producatorilor, care iti vor da bani pe dreptul de a aplica buline pe produsele lor?

In mod cinstit, speculez in paragraful de mai sus. Este posibil ca marca sa fie inregistrata pentru a nu profita de ea, dolosiv, importatorii de bunuri straine. Desi ma intreb cine ar fi atat de retard sa faca asta. Sau daca se merita sa platesti bani grei la OSIM preventiv.

Oricum, studiile arata ca astfel de campanii in general nu functioneaza, iar in particular functioneaza doar pe segmente inguste de consumatori care au un comportament foarte altruist.
Citeste tot...

Dionisie Lupu nr. 72

Pe strada Dionisie Lupu am trecut de multe ori in ultimii ani. Casa cu cariatide de la nr. 72 imi capta intotdeauna atentia. Frumoasa, abandonata, nelocuita si ignorata. Asta pana recent, cand a intrat in vizorul "dezvoltatorilor imobiliari" dornici de a "moderniza" orasul.

Casa de la nr. 72 va fi demolata partial, probabil pentru a se obtine ceva de tipul casei Paucescu. O demolare absurda, care afecteaza si imobilele dimprejur. Poze si detalii referitoare la acest nou scandal, in continuare. -->

Am aflat despre intentiile de demolare dintr-un comentariu la poza de sus a casei cu pricina, de pe contul meu de flickr. Nu mi-a venit sa cred, asa ca imediat m-am dus sa vad despre ce e vorba.

Din strada, imobilul parea neschimbat, insa apropiindu-ma, am vazut anuntul de demolare, pe care fusese adaugat cuvantul "partiala" cu markerul. Din spusele unor oameni din zona, cei care demoleaza si-au dat seama dupa ce au inceput ca au uitat sa spuna ce fel de demolare este.

De asemenea, am mai inteles ca se demoleaza corpul din spate al casei, urmand ca fatada sa fie pastrata ca parte a unui bloc ce urmeaza sa fie ridicat in spatele ei.
Pe Bing Maps, se vede clar ce anume s-a demolat. Se vehiculeaza si ipoteza prabusirii unui zid al casei, fapt ce a determinat "securizarea perimetrului". "Accidente" de acest fel s-au mai vazut si nu s-au rezolvat favorabil pentru imobilele de epoca.

Din alte unghiuri, se clarifica faptul ca perimetrul "eliberat" prin demolare este o comoara pentru "dezvoltatori" - spatiu destul raportat la o zona cu densitate mare de cladiri.

Detalii de fatada.

Ferestre.

Detalii de acoperis.

Am stat de vorba cu cativa oameni, locatari ai blocurilor inconjuratoare. Deoarece santierul nu a fost izolat, casele si masinile li s-au umplut de praf.

Se aude ca si proprietarul casei de langa cea aflata in daramare a cerut, la randul sau, autorizatie de demolare. Poate asa, se face loc pentru inca un bloc nou si frumos.

Zona Dionisie Lupu - Arthur Verona - Pitar Mos - Jules Michelet, populata de vile belle-epoque, conace trainice si blocuri moderniste, are un farmec aparte imperceptibil pentru meltenii auto-intitulati "oameni de afaceri" si "dezvoltatori imobiliari". Prin kitschul pe care il promoveaza, adica asocierea proasta intre vechi si nou, nu fac decat sa strice si putinele cartiere neatinse de furia demolarilor comuniste.

Evenimentul, reflectat de televiziuni si ziare:

Realitatea.net
Evz.ro (articol vechi cu anticipare)
Libertatea.ro
Click.ro

Si daca imobilele vechi cred ca au scapat, mesajul meu este reprezentat de o mostra de arta urbana de pe strada Arthur Verona:


P. S.: Demolarea o face firma Apolodor. Numele familiar este legat de disparitia Ministerului Industriei Constructiilor de Masini de pe Calea Victoriei, in 2007.

P. P. S.: Profit de acest prilej sa reamintesc ca in 2008, s-a demolat, cu sprijinul autoritatilor, primul dispensar din Principatele Unite, viitoarea Policlinica Coltea, de la disparitia careia se va comemora un an pe 5 noiembrie.

Citeste tot...

Ce seriale urmaresc

Poate va intrebati ce urmaresc la TV. In afara de stiri, pe care le vad pe televizorul din bucatarie cand mananc, nu ma uit la TV. Totusi, urmaresc la zi urmatoarele seriale, grupate pe categorii.

1. Desene - Family Guy, American Dad, Southpark, The Simpsons.

2. Infotainment - Mythbusters, Pen & Teller's Bullshit¹, Bang goes the Theory², Man vs. Wild³, QI (Quite Interesting)⁴.

3. Drama - House, Lost, CSI (ala originalul, Las Vegas)

Poate si ceilalti rezistenti urbani completeaza dedesubt si voi in comentarii. Ah, am mintit, la TV mai adorm noaptea pe ceva de la Discovery, NG sau OTV.

->

Referinte:
1 - Daca nu stiti ce e P&T Bullshit, sunteti in urma. E o emisiune care analizeaza din perspectiva sceptica anumite curente de gandire. Exemple: 9/11 conspiracies, Global Warming is Bullshit (episod dupa care si-a facut piticigratis articolul despre ecologie).

2 - Bang Goes the Theory este o emisiune de la BBC cu stiri din stiinta si experimente ca la Mythbusters. Exemplu: vortex cannon.

3 - La Man vs. Wild ma uit mai rar, dupa ce Bear Grylls s-a bagat in cadavrul unei camile ca sa doarma noaptea.

4 - QI e un concurs, tot de la BBC, moderat de Stephen Fry, in care concurentii, niste comici britanici, incearca sa raspunda la intrebari intr-un mod amuzant si/sau corect, fara sa dea cel mai evident raspuns gresit. Exemplu: Cate luni are Pamantul?

Later Edit by Raiden: Eu ma uit doar la South Park si The Simpsons momentan.

Citeste tot...

Lilly Allen trebuie sa inteleaga ca filesharing-ul e foarte tare

Video via OviSirb.

Update: nu stiam cum sa o descriu cat mai concis pe Lilly Allen. Iata ca acum pot, e o marioneta a industriei.

Lilly Allen si altii trebuie sa inteleaga ca inainte de inventia pick-up-ului si a discului de vinilin - si deci a industriei muzicale - muzica o ducea foarte bine.

Apoi cand lumea a inceput sa sparga monopolul discului, miliardarii s-au suparat. Sau erau deja suparati, ca aia de la Metallica care au rupt in instanta Napsterul.

And justice for all...

Nu urasc proprietatea intelectuala in sine - e o diferenta intre a pune in magazine albume fake ale unui artist a.i. fanii sa creada ca albumul e original si download-ul unui fisier de pe net. Citeste tot...

România pustiită - Chefere (1)

Ieri seară m-am întors cu trenul în Bucureşti. Nu mă întrebaţi de ce. Pur şi simplu. Probabil că este o formă elaborată de autopedepsire.
Mi-am făcut socoteala să iau Intercity din Braşov, la 19:37. Mai bagi laptopul într-o priză, mai citeşti o carte, fără să te chiorăşti în penumbra odioasă a unui rapid sau accelerat.

Am ajuns într-un Braşov zgribulit a toamnă, cu o oră mai devreme. Prilej să constat că gara părea decupată din India. Şi că trenul avea deja o întârziere de 15 minute. O voce reverberată ca la o nuntă cu dar a comunicat sec că “din cauza lucrărilor”. Care lucrări, nu se ştie. O fi fost o lucrare la puntea de porţelan din gura soţiei mecanicului de locomotivă. ->>

Am încercat să-mi omor timpul învârtindu-mă prin preajmă. Dacă aş fi fost un derviş rotitor aş fi fost mai câştigat. Nu aş fi putut vedea prea multe. Dacă te învârţi ca un om normal poţi vedea gaşca de lumpeni care-şi fac veacul în gara din Braşov. Este o veritabilă curte a miracolelor şi mizanscena este minuţioasă: cârje, jeg, şlapi, tot tacâmul.

Când te abordează, îţi stă lendofcioisu în gât. Dacă eşti îmbrăcat altfel decât tot românul amărăştean, te-ai ars. Puţinii străini care i-am văzut se deplasau în grupuri compacte, tactică deprinsă într-un safari din Kenya, vacanţa trecută. Toţi erau îmbrăcaţi neglijent, aproape murdar, Indiana Joe style.

Degeaba, intrusul în România trăzneşte de la o milă. Frica i se citeşte în priviri. Pute a euro. Bagajul său, intenţionat jerpelit, este în pericol. Dacă s-ar detaşa calm, ar constata că localnicii folosesc pungi şi paporniţe. Data viitoare şi-ar pune Nikonul într-o pungă Selgros sau Billa şi nimeni nu l-ar mai băga în seamă.

Aşa păreau nişte zebre speriate, cu nările dilatate şi ochii beliţi a frică. Zebre gata să demareze în trombă la cel mai mic semn de pericol, lăsând în urmă, de sacrificiu, exemplare bolnave sau bătrâne. Câte-un rucsac...

Am remarcat că şacalii care-i înconjurau nu păreau să fie deranjaţi de nimeni şi de nimic. În toată gara şi în jurul acesteia nu am văzut niciun poliţist. Nimic, nada. Nici poliţie comunitară, nici firmă de pază, nimic. Nici măcar o amărâtă de cameră de supraveghere. Fiind vineri seara, am presupus că oamenii legii erau în tihna caselor cu nevestele, la ProTv. Camerele video erau probabil cu amicii, la una mică. Decât să stai în gara din Braşov, mai bine înfrunţi frigul aşteptând pe peron. Acolo măcar nu poţi fi atacat decât din două direcţii.

În tren mi-am deschis laptopul şi am încercat să ignor personajul de lângă mine, vizibil deranjat că n-a prins locul de lângă geam. A fost un drum incredibil de zdruncinat , în miros cumplit de transpiraţie şi de tărie borhotită. La ora 23:00 mi-am scos căştile şi am închis laptopul doar ca să aflu că n-am ajuns decât până la Ploieşti. Proastă afacere, la preţ de Intercity am primit personal. Pentru iluminat normal şi două prize pe care se bat patru oameni, mai mult de o oră întârziere. Bonus durerea de genunchi după patru ore în poziţie fetală.

Pe lângă cea din Braşov, gara din Bucureşti arată înfricoşător. Dacă ai nervii tari, du-te să-ţi petreci miezul nopţii în Gara de Nord. Nici aici n-am văzut picior de poliţist. În faţa mea, la câţiva metri, studenţica cu care am schimbat câteva vorbe pe peronul din Braşov. Îşi punea speranţa în ultimul troleu. Acum, ajunsă în miez de noapte în Capitală, îşi număra bănuţii în buzunar. N-avea curaj să-i numere la vedere şi încerca să ghicească orbeşte dacă-i ajung de taxi. În cealaltă mână strângea crispată valiza, încercând disperată să evite cerşetorii agresivi şi, în general, orice purtător de pantaloni pe traiectoria ei. Lendofcioisul ei era undeva atât de adânc înfipt că nu i se mai vedeau decât frunzele, tremurând nervos.

Azi m-am trezit căpiat, după un somn zbuciumat de-un vis în care se făcea că distinsa ministresă a turismului mi-a zguduit lendul toată noaptea până a ieşit tot cioisul din el.
Citeste tot...

Liber

Citeste tot...

Perspective 14

Spre deosebire de episodul trecut, in care am vazut cateva monstruozitati contemporane, acest episod se concentreaza pe victimele noilor constructii si ale asa-zisei modernizari, scapata de sub control.

Din nou, o incursiune in marea masa a cladirilor de epoca din Capitala. Imobile uitate, darapanate, neglijate sau in curs de demolare. Imobile care au scris istoria acestui oras, imobile care inca mai respira aerul vechilor Bucuresti, din ce in ce mai greu de regasit. -->

Ramasita unei case pe Calea Dudesti. Folosita ca anexa de o spalatorie auto improvizata.

Casa abandonata pe strada George Georgescu, fosta Calea Rahovei.

Casa buna, in curs de demolare inexplicabila pe strada Romulus.

Case specifice Centrului Istoric, in neglijenta pe strada Baratiei.

Celebrul caz din strada Visarion nr. 8, unde se vrea neaparat disparitia frumoasei vile.

Cladirea cunoscuta drept "Hanul Gabroveni", fatada dinspre strada Lipscani.

Un corp al Fabricii de Bere si Conserve Bragadiru, pe Calea Rahovei.

Ruinele unui conac boieresc vechi, in zona Sfintii Apostoli. Perimetrul conacului a scapat ca prin minune de demolarile anilor '80.

Casa lasata sa se prabuseasca. Strada Romulus intersectie cu Calea Calarasilor.

Arhitectura industriala abandonata: Moara lui Assan - Soseaua Stefan cel Mare.

Ce a mai ramas dintr-un imobil industrial, pe strada Vuetului, pe langa Liceul Cantemir.

Casa darapanata pe Calea Serban-Voda.

Casa ce probabil va fi demolata, pe bulevardul Regina Maria.

Fostul Cinema Dacia, in stare avansata de degradare, pe Calea Grivitei intersectie cu strada Atelierului.

Casa foarte veche, in stare critica, pe strada Gutenberg.

In aceeasi nota, o ruina de pe Calea Mosilor. Bulina rosie e foarte cinica.

Modernism uitat: fostul Hotel Dunarea - Calea Grivitei intersectie cu bulevardul Gheorghe Duca, la Gara de Nord.

Casa devenita propriul gard prin demolare, pe strada Sevastopol la numarul 30.

Cand multe din aceste cladiri nu vor mai fi, oare ce va aparea in locul lor? Sunt sigur ca nimic comparabil - la modul negativ - cu ce a fost inainte. Casele condamnate isi asteapta disparitia si, odata cu distrugerea lor, se va mai sterge o pagina de istorie bucuresteana.

Citeste tot...

Eugene Kaspersky spreads security paranoia, proposes internet police and government

Speaking at a conference¹ in Bucharest, Romania, Kaspersky Labs co-founder Eugene Kaspersky² talks about the need to tighten internet security.

"We need internet legislation so that we can avoid cyber attacks.

Maybe we should have an Online Passport, which every user would use to log-in by typing a PIN number. There should also be a system for temporary data storage of user activity,³ which could be used in investigations if needed. I'm not talking about privacy limitation... nobody would look at the emails you are writing, only at who you are and where you are connected. And we need a specialized authority for the Internet, an on-line police."

->>

"The internet is not yet secure. There is a lot of money on the internet, that is why cyber attacks are so profitable. [...] Legislative differences between states, the possibility of remaining anonymous and attacks from other nations, far away from the victim's location, are the main profit-driving factors."

"The internet is simply another public utility, like electricity and public transport. However, for the latter two, users still need to identify themselves. Public utility networks have rules which must be obeyed. You don't have to identify yourself on the internet. Anonymity is the key, and we must eliminate it."

The russian founder of Kaspersky Labs also suggested that cyber attacks would be reduced if OS's were more secure but less flexible, if the police was better trained and if services available on the internet were limited by law.

"As security increases, we will still see professional cyber criminals, but the formation of an Internet Government will stop most of them, it will stop spam messages, illegal site content and will impede organized crime and terrorist attacks."

References:
Sauces - just in case you think we made this up, links to some Romanian Newspapers: Ziarul Financiar (EN edition, mini article), Ziarul Financiar (RO, full article, Google translated), Jurnalul National, (RO, full article, Google translated)

1 - "WWW - World Wild West?" seminar organised by Ziarul Financiar (RO financial newspaper)

2 - Eugene (Yevgeny) Kaspersky - Wikipedia

3 - Romania already collects and stores all user meta-data for up to 6 months according to Law 298/2008.
Citeste tot...

Caci-22

As vrea sa postez ceva dulce amuzant, dar va aduc aminte tuturor ca suntem in cacat.

Zeci, sute de mii de oameni isi pierd locul de munca. Asta ar fi poate, intr-un univers putin probabil, un lucru pozitiv pe termen lung, caci noua generatie de someri s-ar transforma in antreprenori de succes care ar ridica din nou economia pe inalte culmi.

Dar nu, acei someri stau acasa. Nu pot fi antreprenori proaspeti. Fiindca nu se mai inregistreaza societati comerciale noi. Deloc. Fiindca magistratii sunt in greva. As recomanda sa faceti comert in underground. La negru. Dar nu se poate, fiindca Garda Financiara nu e in greva. Ei dau amenzi, pe care nu le poti contesta, ca magistratii sunt in greva.



Ar fi putut sa nu fie magistratii in greva, daca li se dadeau bani, dar nu sunt bani nici de pensii, fiindca nu se mai colecteaza impozite de la societati comerciale.->>

Nu se mai colecteaza impozite fiindca nu se mai misca societatile comerciale. Nu se mai misca fiindca nimeni nu are incredere sa faca afaceri. Fiindca daca eu imprumut bani lui S.C. BuciuIMPEX 2001 S.R.L, nu imi mai recuperez banii, fiindca nu se mai poate declara faliment, si nici nu se poate obtine executarea silita, fiindca magistratii sunt in greva. Nefiind bani din impozite nu se poate scoate magistratul din greva. Fiindca magistratii sunt in greva.

A nu se intelege ca am ceva cu magistratii. Ei fac un gest de onoare nemuncind, fiindca altfel puteau sa faca ce face orice bugetar prost platit, sa isi bage picioarele. Si nu ati vrea sa isi bage magistratii picioarele in sentintele voastre si sa va nenoroceasca pe viata.

Pe de alta parte, chiar daca nu erau in greva, tot nu se infiintau societati comerciale noi, fiindca exista impozitul anti-societati comerciale noi. Impozitul a fost impus ca sa faca bani la buget, ca sa plateasca bugetarii care se plang ca au de a face cu prea multe societati comerciale noi. Face cineva o schema logica la treaba asta? Citeste tot...

Romania e o tara fictiva

Intrerupem buletinul de stiri obisnuit si imbratisarile emotionante de familie cu o informatie de ultima ora: "Romania e o tara fictiva."

Pentru ca o astfel de afirmatie grava are nevoie de argumente puternice, Rezistenta Urbana vi le va prezenta in ordinea numerelor de pe tricou.->>

Indiciul 1:

Ziarul Adevarul, 22 septembrie 2009
Un liliac a intrat în Camera Deputaţilor

Un liliac a intrat marţi pe holurile Camerei Deputaţilor, în dreptul sălii de plen. Unii deputaţi s-au amuzat, alţii s-au speriat. Mamiferul zburător a rămas pe una din grinzile de pe holul Parlamentului. În 2006 o bufniţă a intrat în sala de şedinţă a Senatului.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a glumit spunând că atâta timp cât liliacul nu votează, nu intră în atribuţiile sale. "Liliacul intră în atribuţiile Secretariatului General. Nu votează, deci nu intră în atribuţiile mele. O să discut cu secretarul general şi vom rezolva problema" a zis Anastase amuzată...

Indiciul 2:
Site-ul The Onion, 22 septembrie 2009



BREAKING NEWS: BAT LOOSE IN CONGRESS
Citeste tot...

Un ungur la curtea regelui Decebal

Fie că-i iei în braţe sau că-i strângi de gât, de alegeri se poartă ungurii. Pe ăştia nici Băsescu nu-i poate certa că nu-s patrioţi.

Mergând pe ideea că duşmanii mai bine îi ţii aproape, Rezistenţa Urbană şi-a tras ungur: moa.
Puţină lume ştie că acesta fuse preţul (usturător) plătit pentru a evita un teribil conflict în blogosferă. Dar toate la rândul lor.

Ca şi în viaţa de toate zilele şi pe internet tot ce-i rău se naşte din invidie. Ar fi chiar timpul să se ia în considerare încă o poruncă: nu râvni la traficul altuia. Mulţi ar pupa smeriţi sutana popii ca să-i ierte Doamne-Doamne c-au adormit prea des cu mâna pe mouse şi gândul la Zoso.

În fine, băiet fiind, bloage cotrobăiam. Într-o bună zi, spre miezul nopţii, mă duse ispita şi piaza rea spre bloaga Rezistenţei. Mi-a luat mult timp să mă dezlipesc de pagina cu medalii. Io mi-s copil de oameni sărmani, crescut precum fetiţa piromană, mereu cu nasul la vitrinele altora.

De acolo a început totul. ->> I-am hărţuit zi şi noapte, cable guy style, ba am acumulat chiar şi ceva merite. Am scris despre grămăjoara de excremente care a ajuns oraşul în care trăiesc. M-am prefăcut interesat. Am mimat orgasmul citadin. Am tras fire, am aprins fitile, m-am uitat sub toate pietrele. Nu fu cu putinţă. Oamenii ăştia, stană de piatră, nu mi-ar fi dat şi mie o medalie d'aia, frumos colorată, chit că meritam deja coşcogea antena parabolică, nu un biet bănuţ cu panglică.

I-am hărţuit zi şi noapte, le-am făcut dosare cu amantele şi traseele zilnice. Nimic.
Începusem, sincer, să suspectez că bietele medalii nu sunt adevărate. Dar măcar o captură de ecran să-mi fi trimis...

Eram bolnav. Ce să fac? Mă visam noaptea şarlaznavurul lor preferat, ridichea lor uriaşă de care trăgeau cu toţii şi eu nu şi nu, ca politicienele noastre îmbiate la demisie. Dar vă rog, nu se poate, ştiţi... îngraşă!

Prea multe dimineţi m-au prins cu visele pustiite, precum coliba unchiului Chiliman din sectorul 1. Nici pasta de dinţi nu mai avea savoarea de altădată. Viaţa mea risca să se stingă pâlpâit. La fel şi traficul de pe blogul ajuns o troacă.

Şi atunci i-am condamnat pe toţi la moarte. Vorba vine, dar sună bine. Mi-am zis în sinea mea: dacă nu mă iubiţi, faceţi bine de mă respectaţi. Dacă nici asta nu vă iese, temeţi-vă!
De azi voi fi enolagayul vostru înfricoşător. Vae victis, yada, yada, Attila ante portas...

Când s-au aşezat la masa tratativelor erau cu toţii albi ca varul. Eram hitlerul lor autentic. Le-am invadat polonia. Asta a fost pohta ce-am pohtit. Şi singura posibilitate imaginabilă prin care evitau armaghedonul: noul meu blog care urma să se numească Condensatorul orăşenesc.

Takeover, nene. Les jeux sont faits. Rien ne va plus!

Citeste tot...

Racheta romaneasca, interviu ARCA

Cel mai indraznet program al Asociatiei Romane pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA)¹ trebuie sa fie HAAS-ELE, programul care presupune trimiterea unei rachete cu o sonda pe Luna. Aselenizarea si explorarea spatiului lunar este o cerinta a competitiei Google Lunar X Prize².



Lansarea va avea loc in trei faze - (1) ridicarea incarcaturii (racheta + sonda) in balon pana la altitudinea de 18.000 de metri deasupra oceanului, aproape de ecuator. Apoi, (2) racheta in 3 trepte, botezata HAAS, va stabili o traiectorie catre orbita. Odata ajunsa in orbita (3) sonda, pe nume ELE se va propulsa catre Luna unde va si aseleniza in zona Muntilor Carpati (lunari)³ pentru a transmite date.

Intreaga calatorie este ilustrata sugestiv de urmatorul filmulet:



ARCA este o organizatie non-guvernamentala iar programul HAAS-ELE este finantat privat, din donatii si sponsorizari.->> In cadrul acestui program, echipa romana, cu sediul in Ramnicul Valcea, foloseste si tehnologie dezvoltata in programe mai vechi printre care si cele din cadrul competitiei Ansari X Prize.

Numele rachetei (lansatorului) HAAS vine de la numele de familie al austriacului Condrad Haas (1509-1579), maestrul arsenalului Armatei Imperiale Austriece. In aceasta functie, Conrad Haas a fost stationat in Sibiu din 1551 unde si-a intemeiat o familie si unde a ramas pana la sfarsitul vietii sale.

Condrad Haas si racheta sa in anii 1530.

Fiind pasionat de praful de pusca, artificii si rachete, Haas a si-a imaginat si a descris prima racheta in trepte, folosind mixturi de combustibil, inclusiv combustibil lichid, si a conceput stabilizarea rachetei prin aripioare in forma de delta si evacuari in forma de clopot.

Componentele functionale sunt:

Balonul - lansarea unei rachete din balon nu este o idee noua si a mai fost folosita in practica, avand avantajul ca poate ridica incarcatura la o inaltime considerabila (18.000 metri) fara a consuma combustibil.



Balonul solar Mongolfier va fi ridicat de pe o platforma marina special construita de ARCA. Inaltarea va fi dispusa la un moment special ales pe baza datelor furnizate de propriul sistem de monitorizare meteorologica. Balonul are o dimensiune de 7 000 kg si un volum 2 000 000 m3, fiind unul dintre cele mai mare baloane de 0 presiune lansate vreodata.

Lansatorul (racheta) este o racheta in trei trepte, 23 de tone, folosind drept combustibili apa oxigenata si bitum (substanta vascoasa folosita la asfaltarea strazilor). Structura rachetei este facuta din fibra de sticla si carbon, pe langa alte materiale care ii dau rezistenta.



Sonda botezata ELE (European Lunar Explorer) este modulul care va pleca din orbita Pamantului. Dupa arderea celei de-a treia trepte a rachetei HAAS, ELE se va despride, si se va deplasa spre Luna, unde va aseleniza. De aici va transmite date inapoi pe Pamant.

ELE are propria sa propulsie in 2 trepte, adecvata pentru franarea inainte de contactul cu suprafata Lunii.

Lansarea va avea loc undeva in 2011.


Dorind mai multe informatii, am decis sa le trimitem cateva intrebari celor de la ARCA, intrebari la care ne-a raspuns Bogdan Sburlea, project manager si membru al echipei. Iata un mini interviu:

- Ati spus ca proiectul este finantat privat, din donatii si sponsorizari. Cat de mult s-a implicat si statul roman in dezvoltarea proiectului? Si in general, cat de mult se implica in cercetarea aerospatiala?

Statul nu sponsorizeaza firmele private care activeaza in cercetarea aerospatiala. Nu exista o implicare prin donare de fonduri de exemplu. Intr-adevar folosim pentru aceasta lansare nave militare, dar platim pentru utilizarea acestora. Nu cred ca se poate spune ca exista o implicare a statului in acest proiect.

- Sponsorii si donatorii - cam care este raportul celor autohtoni vs/internationali?

70% din finantare este externa iar 30% este din tara.

- Lansarea din balon banuim ca este foarte fragila datorita numeroaselor variabile meteorologice. Care sunt principalele metode prin care veti controla aceste variabile?

Nu este fragila, este greu de realizat. Pe langa conditiile meteorologice care trebuie sa fie favorabile, trebuie facuta o analiza serioasa a curentilor atmosferici la diferite inaltimi. Lansarea rachetei trebuie facuta cat mai aproape de centrul zonei restrictionate traficului aerian si maritim. Desigur, nu putem controla traiectoria balonului dar putem decide momentul lansarii. Dupa lansare, cele trei trepte se vor stabiliza pe o traiectorie verticala.

- Trebuie sa preintampin o gluma: racheta arata ca o jucarie sexuala. Ce a determinat aceasta forma neconventionala?

Inaltimea de la care se face lansarea ne permite sa folosim a forma care nu e aerodinamica. In acest fel putem reduce substantial masa rachetei.

- Care sunt principalele functii ale modulului ELE odata ajuns pe luna?

In principal transmitere de imagini, semnal video si deplasarea pe distanta de 500m. Exista un intreg set de elemente cerute de catre sponsorul principal, Google.

- Pana acum interesul privat pentru plasarea satelitilor in orbita a fost lesne de inteles - telecomunicatii, GPS, radar, etc. Insa ELE este o sonda lunara. Exista potential comercial in trimiterea obiectelor pe luna?

Da, exista un studiu recent discutat care arata ca exista o piata intre 1 si 1.5 miliarde de dolari pentru aceste activitati.

- Care este cea mai mare teama in privinta unei esuari tehnice? Unde sunt punctele slabe?

Sunt mai multe elemente noi:
- secventa de lansare a celui mai mare balon solar din lume
- lansare de pe apa
- sistemul de stabilizare
Aceste elemente nu au mai fost testate in zbor dar nu sunt puncte slabe. Le consideram riscuri si avem solutii pentru acestea. De asta si lansam, ca sa testam aceste elemente noi.

- Exista o generatie intreaga de elevi care ar fi fascinati de o noua aselenizare.. Ce fel de imagini ne veti furniza pe parcursul misiunii?

Dorim sa transmitem imagini in direct pe perioada intregii misiuni. Exista dificultati tehnice datorita distantelor foarte mari.

- Ah, si ar mai fi o intrebare, pe ultima suta de metri - cum este stabilizata racheta? Ce mijloc de control al directiei foloseste?

Metoda de stabilizare Popescu-Diaconu. Este o solutie diferita de solutia lui Robert Goddard (1926). Structura noastra nu este rigida, utilizam cabluri atasate de exteriorul rachetei. O animatie a solutiei noastre o gasiti aici.

Referinte:
1 - Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica, ONG. Web | Twitter.

2 - Google Lunar X PRIZE este o competitie organizata de catre fundatia X Prize si sponsorizata de catre Google. Intrecerea consta in echipe finantate privat care concureaz sa lanseze un robot, sa il aselenizeze si apoi il plimbe pe suprafata Lunii, trimitand inapoi pe Pamant date. Premiul este de 20 de milioane $, cu premii mai mici de cate 5 milioane de $ oferite pentru atingeea altor obiective. Detalii.

3 - Muntii Carpati de pe Luna nu trebuie confundati cu Muntii Carpati din Romania. Despre aceasta forma de relief lunara aveti informatii aici.
Citeste tot...