Colaborare pentru râşi

De la o vreme observ ca scriu anumite postari si dupa ce le public fanii imi lasa informatii foarte interesante in comentarii.

Asa ca am decis sa incerc o modalitate noua de a scrie postarile, incepand cu o discutie deschisa pe forum, in care sa se adune multe multe informatii, si apoi sa le coroborez intr-o postare pentru popor.->>

As fi putut sa zic ca fac blogul 2.0 dar termenul mi se pare deja depasit si ultra-utilizat. Cred ca articolul asta surprinde bine semantica actuala a termenului de "2.0"

Deci ma rezum la a spune ca este o metoda deschisa de a scrie ceva. Care sper sa fie si amuzanta. In concret, asta inseamna ca:

1. Vom scrie in continuare articole de capul nostru si va voi teroriza cu aceleasi idei injurabile ca pana acum. Doar ca anumite postari vor fi scrise colaborativ.

2. Oricine poate contribui cu un subiect nou sau cu informatii aici.

3. Partea de forum numita "Forum Liber" isi va pastra caracterul nemoderat, deci locul principal pentru retardari va fi acelasi, cu discutii aleatorii in care mai apar imprevizibil o EBA si un motociclist strivit.

4. Noi, editorii, suntem cei care aleg care subiect e demn de pastrat sau nu, pastrand o directie generala si orientare a blogului.

5. Nu dam bani nimanui daca ajuta la un subiect fiindca n-avem reclame pe blog. Daca am avea sau daca o sa avem vom gasi o metoda de recompensare a contributiilor. Momentan facem totul pentru râşi. Contributiile sunt insa recompensate cu numele contributorului si link in articol.

Râşii au nevoie de tine.

Daca intrebati ce mi-a venit cu ideea asta, e simplu. Consider ca blogurile sunt prea plictisitoare prin articole jenant de proaste. Ori autorul lucreaza zi si noapte, platit, pentru a face articole de calitate, ori o comunitate le scrie pentru propriul amuzament. Citeste tot...

Lipscanii, in The New York Times

In editia din 30 august a. c. a cotidianului american The New York Times (NYT) a aparut un articol interesant despre zona Lipscani din Bucuresti.

Intamplator, il cunosc pe autor si oarecum am participat si eu la "bucataria" acestei aparitii. -->

Prin luna mai, m-am intalnit in Capitala cu autorul, jurnalist freelancer care are colaborari nu numai cu NYT, dar si cu The Guardian (UK) sau The Los Angeles Times. Omul scrie articole de prima pagina, tratand de la subiecte politico-sociale pana la turism.

In acest din urma caz, am avut ocazia sa vad cum se face documentarea. In NYT, nu se accepta nicio greseala, chiar si o virgula pusa gresit se lasa cu sanctiuni. Reputatia este foarte importanta.

Pentru oaspetele american, proaspat sosit de la Rio de Janeiro si dupa timp petrecut la Beirut si Berlin, centrul nostru istoric a parut ceva foarte exotic si aventurios. De la terasele relativ ok pana la santurile de pe Lipscani, de la fatadele care stau sa cada si pana la cainii vagabonzi.

Initial, trebuia sa fie un articol mai amplu, dat fiind ca l-am plimbat si prin zonele Filaret si Calarasi, unde a experimentat Bucurestii autentici, foarte diferiti de Piata Unirii, de exemplu.

Editorii "de acasa" au decis ca se va referi doar la zona veche, in versiunea finala a articolului. Acesta vorbeste despre "renasterea" Lipscanilor, in contextul aparitiei tot mai multor localuri in ultimii ani. Revitalizarea este ilustratata cu exemple de baruri/cafenele/restaurante si de replici ale localnicilor.

Paragraful care ma cita a picat la ultima verificare de catre "conducere", insa macar am lamurit cateva chestiuni. Oamenii nu intelegeau ce e cu bulinele rosii pe cladiri, de ce Hanul lui Manuc e inchis si, mai ales, cand se termina reabilitarea infrastructurii stradale. Acestea, pe langa multe alte explicatii cerute, legate si de modul romanesc de a percepe si face lucrurile.

Cam asa ar fi trebuit sa arate ce aveam eu de zis in NYT de Centrul Istoric:

After falling into disrepair after the 1970s, the Old Town was ignored and neglected furthermore in the decades to come. The real-estate boom of the 2000s endangered the area, since developers wanted to make room for new high rises instead of maintaining "shadows of the past". Recently, the old quarter with Lipscani street as its central axis has seen improvement and a comeback of its heyday seems likely with constant investment in infrastructure, renovation, and promotion.

In final, un print-screen la articolul de pe site-ul oficial al ziarului. Enjoy!


Bonus - articolul, reflectat de mass-media de la noi:

Adevarul
Antena 3
9am.ro
Realitatea TV

Citeste tot...

Manifestul PR-istei crizate

Articolul "de pe piedestal" al momentului este postarea pe Facebook a unui manifest "Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA!" semnat de vreo 4000 de utilizatori, manifest care a fost intens mediatizat de trustul Realitatea-Catavencu.

YUPPIE - Young Urban Professional, vazut mereu vorbind la Blackberry

Trebuie sa recunosc, la prima vedere m-a prins in iluzia ca este o miscare politica, fiind probabil distras de pleiada de mesaje de sustinere postate sub manifest. Insa la o analiza mai adanca, am realizat ca nu este altceva decat un gunoi aruncat ca sa "prinda" la frustrarile generatiei de tineri profesionisti, din tara sau din diaspora. Si initiatoarea, Alexandra Svet, se curveste pentru atentie.

O scurta analiza a rahatului: ->>

1. Mobilizarea

Manifestul incepe asa:

Miscarea Romanilor destepti, integri si cu atitudine!

DOUA ROMANII!

Suntem blocati, inerti, paralizati privind la doua Romanii: Romania LOR – hotii, coruptii, agramatii, tupeistii si Romania NOASTRA- a oamenilor cinstiti, muncitori, pregatiti, integri, capabili, tineri si destepti.

Pe bune? Voi sunteti destepti si de atitudine? Tineri si destepti? Daca chiar sunteti asa, cum se face ca "EI", cei pe care ii criticati au luat-o inaintea voastra? Cum se face ca un Mazare e baron local, si un Iulian Urban, asa-zis spammer si ciorditor de continut, este Deputat?

Va zic eu cum. Sunt exact ca voi, nu exista nicio dihotomie, insa au fost mai destepti si mai de atitudine. In timp ce voi toceati cartile si va curveati pe la interviuri, ei si-au luat barda in mana si au ajuns unde au ajuns. Au castigat, si voi ati pierdut, iar acuma trag sforile castigului pe spatele vostru.

Impartirea in "romania lor" si "romania noastra" nu este nimic altceva decat tehnica Goring de coalizare a maselor: "Oamenii întotdeauna pot să fie constrânşi să se supună voinţei liderilor. Asta-i uşor. Tot ce trebuie să faci este să le spui că sunt atacaţi şi să-i denunţi pe pacifişti de lipsă de patriotism şi că expun ţara pericolelor." - Hermann Göring.

Adica in loc sa propui solutii pentru unele probleme, arati cu degetul spre dusman.

Dar sa zicem ca o astfel de revolutie a perdantilor, a celor nedreptatiti, furati, asupriti si exploatati este justa si merita dusa mai departe. Ce alte argumente imi dati?

Petre Tutea nu a luptat o viata pentru ca d-ra din Bamboo si un cioban sa fie alesi sa ne reprezinte in Parlamentul European. Probabil se rasuceste in mormant cand vede un popor cultivat ascultandu-si conducatorii schimonosind cuvantul Google.

Hai sa mori tu! L-ai luat pe eroul adolescentului teist, Petre Tutea, habotnicul neamului, filosoful intru necunoastere a unei generatii moarte si l-ati pus fata in fata cu EBA. Si cu un cioban auto-facut miliardar si sef de partid. Si afirmati ca ar fi oripiliat de schimonosirea cuvantul Google! Un non-sequitur mai retard nu puteam sa scot in cea mai mare betie, in afara de cazul in care cautam sa gasesc o cale de a lega un filosof mort si aberant de stilul de viata al tanarului contemporan fara a utiliza o iota de logica.

Alexandra Svet uraste clubul Bamboo dar nu si The Office!

Suntem milioane de romani muncitori, corecti, integri, cu initiativa- intre 8 si 16 ore pe zi ne straduim sa adaugam valoare, in businessul nostru sau in businessul altcuiva, ne luptam cu taskuri, deadline-uri, traininguri, clienti dificili, bugete de mii de euro sau de milioane, previziuni, team buildinguri, PowerPointuri, sedinte, stress- ca sa ne conduca si sfideze niste hoti si niste parveniti?

Evident ca ei va conduc, fiindca nu au "taskuri, deadline-uri, traininguri, clienti dificili, bugete de mii de euro sau de milioane, previziuni, team buildinguri si PowerPointuri".

Sunt milioane de romani care au plecat scarbiti din tara [...] S-ar intoarce fara ezitare in Romania, dar cum ar putea suporta haosul de aici, mai ales dupa ce au trait intr-o tara civilizata?

Tradus: Ma adresez tuturor celor care stau pe marginea gropii de rahat si se feresc de stropii ce sar din ea. Fratilor, de pe Facebook-urile voastre, de pe Twittere si Yahoo-uri, haideti sa scriem mesaje patimase!

ENOUGH IS ENOUGH! NE INTOARCEM ACASA!!!
Nu se mai poate asa! Enough is enough! Trebuie sa facem o schimbare, este nevoie de o Miscare a romanilor cu balls si cu coloana vertebrala! E nevoie de o miscare in care leaderii sa fie testati , asa cum se intampla cand esti angajat intr-o companie multinationala, fara sa fie acceptati daca nu li se dovedeste integritatea si eficienta

Serios, incetati-o.

Sa nu mai zicem ca duduia e General Manager la Pheonix Relocation Services, care se ocupa cu... relocarea expatilor.

PENTRU O ROMANIE DE VULTURI, NU DE STRUTI!

Aici si acum e momentul ca generatia noastra sa preia initiativa. Avem sufletul curat, demnitate, track record, si visul unei Romanii demne de istoria sa si de potentialul poporului – sa aratam ca ne pasa, ca suntem gata sa ne asumam raspunderi si atit poporul cit si marile capitale ale lumii ne vor sustine… Pentru o Romanie de vulturi, nu de struti.

Uite, v-am gasit si soundtrack pentru genul asta de afirmatii:

Si imi place incheierea tiradei:

Unii spun ca nu putem….BA DA, PUTEM!

YES WE CAN!! (sa furam sloganul lui Obama).

2. Alexandra Svet

Inainte de a trece peste aceste afirmatii motivationale spre actiunile concrete propuse de initiatori, sa ne aruncam putin privirea spre Alexandra Svet. Este ea o tanara profesionista cu o ambitie politica sau o ahtiata dupa atentie?



Pai draga Alexandra, ai scris un manifest politic lung, plin de patima si dor, chemi oamenii la mobilizare, vrei sa se duca vestea aceste razvratiri in lung si in larg, de ce ai mai scris la sfarsitul manifestului:

COPYRIGHT Alexandra Svet
Drepturile de autor ii apartin Alexandrei Svet

Spune-mi, esti prea proasta sa stii ce inseamna COPYRIGHT?

Cum sa faci un manifest a carui raspandire o interzici? Sau l-ai facut doar ca sa vina lumea sa se minuneze la monumentul inamovibil al mintii tale fantastice?

3. Scopurile manifestului

Si acum scopurile:

Prim pas, foarte important, acela de a depasi sfera Facebook-ului. Odata identificate persoanele in care avem incredere ca ne pot reprezenta, urmatorii pasi sunt: partidul, campania si alegerile din toamna. Nici mai mult, nici mai putin.

Serios, partidul? Draga Anamaria Svet si ceilalti fondatori, ca sa faci partid trebuie 25.000 de membri. Membri, nu semnaturi. Grupul asta are 4000 de oameni care au dat click. Ca sa ai 25.000 de membri, din diferite judete ale tarii, trebuie sa le iei o declaratie, sa iti plateasca o cotizatie in cont, si sa le tai chitanta - si sa tii contabilitate la chestiile astea. Apoi sa depui evidentele la Judecatorie - dar trebuie sa ai vreo 5000 in plus fiindca le vor lua la puricat.

Apoi ca sa candidezi la vreo functie, iti trebuie vreo 200.000 de semnaturi. Fizice. Pentru fiecare candidat. Daca te fortezi si strangi 200.000 de semnaturi fizice, maresc potul cerand 300.000 de euro. Sau 500.000 de semnaturi cum a cerut Adrian Nastase. Asta e un sistem facut de o mafie ca sa previna orice incercare a unui grup organizat de a intra in politica.

Unde erati cand stateam 5 oameni cu pancarte manifestand impotriva celor 300.000 euro si 500.000 de semnaturi? E cald si bine la calculator?

In incheiere, nu pot sa nu observ ca manifestul a fost raspandit pe toate sursele media Realitatea-Catavencu. Fiindca astfel de mesaj Yuppie, plin de avant dar gol de continut, decorat cu un limbaj "corporate" prinde, si poate chiar avantajeaza PNL-ul. Dar de facut, nu face nimic. Poate un PR-ist si-a luat si bani pentru el.

Batjocura acestui manifest continua la noi pe forum.

Nu am nimic cu activismul civic/politic, mai ales cu dorinta de a schimba efectiv ceva. Ma bucur ca oamenii se aduna sa discute teme importante. Dar as prefera sa vad asta fara vulturi care fac powerpointuri, discursuri demagogice si Alexandra Svet.
Citeste tot...

Constanta, de sus

Asa cum am promis in articolul precedent, revin cu niste perspective inedite din Constanta. Acestea, alaturate pozelor "din strada" prezentate anterior, intregesc imaginea de oras cosmopolit a portului de la Marea Neagra. -->

De la departare, cartierul Peninsula se distinge prin turlele care rasar semete. De la stanga la dreapta: vechea Primarie, Moscheea Mare, biserica Greco-Catolica si Mitropolia.

Apropiind imaginea, se vede cat de frumos se incadreaza Casa cu Lei in peisajul de langa Geamie.

Privind spre port, masivele constructii (silozuri, cred) de acolo atrag atentia.

Cea mai interesanta perspectiva asupra orasului vechi se poate obtine din turnul (minaretul) Moscheei Mari "Carol I".

O privire spre dezolanta Piata Ovidiu, din care a ramas doar faima de odinioara, cand lumea buna iesea la promenada.

Sunt fascinat in continuare de stradutele in panta, cu case vechi. O perspectiva despre care am mai vorbit, luata de sus, de data aceasta.

In portul turistic Tomis, diverse ambarcatiuni.

Mutand cadrul mai la dreapta, pe faleza se vede Cercul Militar Constanta (cladirea alba indepartata), fost Hotel Carol I.

Cazinoul si Marea.

Din Moschee se poate admira partea veche a Portului Constanta (Poarta 1). O cladire emblematica este fosta Gara Regala Maritima, actualmente sediu administrativ.

Vedere spre Cuibul Reginei (Pavilionul Regal), sever modificat, si Farul Carol I. In stanga, un vas sub pavilion grecesc.

Revenind la cartierul vechi, foarte impunator este Palatul Mitropolitan, sediul Arhiepiscopiei Tomisului, care din acest unghi ascunde Catedrala.

Hotel Intim, aflat in degradare, este fostul Hotel d'Angleterre, unde chiar si Mihai Eminescu a petrecut cateva nopti la mansarda (dupa cum anunta o placuta pe cladire).

Celebra Casa cu Lei, perspectiva aproape completa.

O vedere pur mediteraneana care, fara termopane, ar putea sa fie de oriunde altundeva.

In fine, vedere generala a strazii Arhiepiscopiei si a imprejurimilor, mergand spre faleza Cazinoului.

Cam atat de la Constanta in acest an, insa este cert ca acest oras mai are inca multe "secrete".

Citeste tot...

Vaticanul e Cacat de bou!

Sunt multe episoade faine Pen & Teller: Bullshit, dar acesta cu Vaticanul m-a amuzat/impresionat cel mai mult.



Plus ca intr-o alta viata (lol) sigur as fi combinat-o pe comedianca aia italianca.

Ratzinger... ce nume are papa. Ce zici Ratz?
Citeste tot...

Pe strazile Constantei

Orasul Constanta ofera multe surprize calatorului dispus sa ia vechile strazi la picior. In special cartierul Peninsula, "centrul istoric", este deosebit prin structura sa.

Daca acum doi ani, observam cainii de acolo, acum am explorat din alt punct de vedere aceasta parte din Constanta, aflata in degradare. Un tur exclusiv si cateva poze insotite de comentarii, in continuare. -->

Strazile in panta si bordate de fronturi de case vechi foarte pitoresti duc spre mare, spre Port, sau pur si simplu spre alte strazi. Iata cateva strazi care duc spre mare:

Coborand spre Biserica Greaca...

...oprindu-ma langa Biserica, la mijlocul strazii care coboara...

...si privind inapoi spre Biserica, din capatul inferior al strazii.

O pata de culoare mult prea stridenta.

Strada ce aminteste de orasele mediteraneene de coasta.

Front de imobile de epoca, ramas la atat de incercata Piata Ovidiu, punctul central al orasului vechi.

Cateva strazi care duc spre zona Portului Constanta:




Strazi "normale", care nu au in capat marea sau Portul:

O perspectiva superba, pornind de la casa alba joasa, din apropiere de Piata Ovidiu.



Constanta este unul dintre cele mai cosmopolite orase ale tarii. Vechi port si poarta a Orientului, cetatea Tomis este locul de "ciocnire" a diverselor culturi. De aceea, intr-un perimetru relativ restrans, se pot gasi lacasuri de cult dintre cele mai diverse. Astfel, eu am descoperit:

Catedrala Mitropolitana - biserica ortodoxa.

Biserica Greaca.

Biserica Romano-Catolica.

Sinagoga evreiasca abandonata.

Biserica Armeneasca.

Geamia Mare "Carol I".

Moscheea Mica.

O casa interbelica ce s-a vrut a fi geamie initial, sau chiar a si fost. Proprietarul actual nu a putut sa-mi zica sigur.

Eclectismul arhitectural se manifesta prin prezenta unor imobile foarte valoroase si de facturi foarte diferite. Doar cateva exemple:

Primaria veche, actualul Muzeu de Istorie si Arheologie - stil neoromanesc, la Piata Ovidiu.

Prima Primarie, dinaintea celei vechi. Multi constanteni habar nu au ca, inainte de constructia cladirii de la Piata Ovidiu, constructia cladirii de la Piata Ovidiu, Primaria se gasea in actualul sediu al Muzeului de Arta Populara.

Celebra Casa cu Lei, fost restaurant, actualmente in paragina, a intrat pe mana unui nou proprietar, care nu s-a decis ce sa faca cu ea. Leii-gardieni inca rezista semeti.

Casa in stil englezesc, langa Port.

Hala industriala de inceput de secol 20, devenita cazinou.

Casa cu motive grecesti.

Imobil belle-epoque pe fosta strada Carol (actuala bd. Tomis), care apare in multe ilustrate de epoca. A fost spoita intr-un mod incalificabil.

Emblematicul Hotel Palace, cu vedere la mare.

Nu lipsesc nici mai modestele case negustoresti cu fatade inguste, ce amintesc de Centrul Istoric bucurestean.

Am gasit si o reclama interbelica, la "Magazinul Sapira", foarte stearsa. Situatie asemenatoare surprizei de pe str. Baia de Fier din Capitala.

Ce ar fi un oras fara ruinele sale? In cazul Constantei, nu ma refer la vestigiile romane, ci la cladiri de epoca abandonate. Cateva exemple:






Am incercat sa nu ma axez pe "vedete", de tipul Cazinoului, Garii, Primariei actuale, Farului Genovez, Farului Carol, Pavilionului Regal din Port sau Cercului Militar de pe faleza. Va urma si partea a 2-a, in care vom privi Constanta dintr-o perspectiva inedita.

Citeste tot...