4 martie 1977, in oras (1)

Asa cum am promis, seria de articole dedicate cutremurului din 1977 continua. In ultimele doua episoade, vom vedea cateva cazuri de cladiri din diverse zone ale Bucurestilor - ce a fost inainte de cutremur, ce s-a intamplat pe 4 martie 1977 si cum s-a terminat mai apoi.-->

Imagine din anul 1959, luata din bd. Republicii (actual Regina Elisabeta).

BLOCUL ACADEMIEI se gaseste la intersectia strazii omonime cu strada Edgar Quinet si bulevardul Regina Elisabeta. In anii ’30, Capitala era in plin boom al constructiilor. Nici zona adiacenta Universitatii bucurestene nu a scapat de modernizare. Pe locul terasei cunoscuta sub denumirea de „Gradina Carpati” s-a construit in acea perioada un imobil modernist.

Acesta a dainuit in forma initiala pana in 1977, cand partea de la intersectia strazilor Academiei si Edgar Quinet s-a prabusit.

Planseele etajelor au cazut unele peste altele, iar coltul respectiv de bloc a fost distrus.

Ca si in cazurile multor imobile de pe bulevardele Balcescu-Magheru, si aici s-a reconstruit blocul dupa cutremur. Bineinteles, s-a optat nu pentru refacerea cladirii initiale, ci pentru o adaugire socialista.

Pe strada Edgar Quinet se mai pastreaza doar o „fasie” interbelica de imobil, in clara discordanta cu partea noua a cladirii.

Una peste alte, din bulevard, diferenta nu este foarte mare, insa daca te apropii, nu are cum sa nu iasa in evidenta. Pana nu demult, am crezut ca era vorba de doua blocuri diferite acolo.

BLOCUL CONTINENTAL se afla la intersectia strazilor Gral. Ion Ghica si Colonadelor (dupa 1977, Toma Caragiu). BLOCUL GRADINITA era la intersectia strazii Gral. Ion Ghica cu strada Bibliotecii (actuala Ion Nistor). Erau lipite unul de altul, datau din anii ’30 si se incadrau perfect intre constructiile inalte din zona vecina Bisericii Ruse.

O fotografie din anii '30 (trimisa de Radu Oltean) infatiseaza, in dreapta, un bloc Continental nou-construit, precum si strada Colonadelor (Toma Caragiu) iesind in Piata Academiei. Se poate vedea si vechea forma a Universitatii, dinainte de bombardamentele din 1944.

Blocul Continental s-a prabusit integral pe 4 martie 1977, umpland un intreg cvartal cu moloz si praf. Din relatarile martorilor, prabusirea a inceput imediat dupa cutremur, etaj cu etaj, „cu incetinitorul”. Imobilul Gradinita vecin a cazut mult mai repede si n-a mai ramas nimic din el.

Neluarea in considerare a normelor seismice (inexistente la data constructiei) si-a spus cuvantul, din blocul Continental neramanand in picioare decat o mica parte, lipita de Palatul Creditului Funciar.

Tocmai in aceasta parte se gasea camera de zi a apartamentului marelui actor Toma Caragiu. Daca nu s-ar fi miscat din camera, ar fi fost in viata inca multi ani.

In memoria sa, strada Colonadelor a fost redenumita „Toma Caragiu”.

Noul bloc Continental, reconstruit dupa 1977 si extins si pe fostul amplasament al blocului Gradinita, are niste balcoane oribile in partile laterale, iar cladirea este un monolit anost intr-o zona atat de frumoasa precum cea a Bisericii Ruse.

BLOCUL ARGHEZI era situat la intersectia strazii cu acelasi nume (astazi Dionisie Lupu) cu strada C. A. Rosetti. Era o constructie modernista din anii ’30 de mai mici dimensiuni. Interesant e ca avea casa scarilor pe colt.

S-a prabusit tot in 1977, nemairamanand in picioare decat parterul. Aici a pierit familia fiicei marelui pictor si bacteriolog Ion Tuculescu.

A fost avariata si frumoasa casa de inceput de secol 20 de langa bloc, casa care ar fi putut fi usor reparata, intrucat nu suferise stricaciuni majore.

S-a optat pentru demolarea casei si construirea pe locul ei si a fostului imobil un nou bloc, de factura socialista, care nu serveste cu nimic zona, caracterizata de prezenta mulor palate si constructii art-deco si moderniste.

BLOCUL LIZEANU se gaseste la intersectia Soselei Stefan cel Mare cu strada Lizeanu. A fost construit in 1962 ca parte a unui ansamblu, pe locul modestelor case care bordau pe atunci soseaua.

Foto de aici.

In 1977, o portiune de bloc dinspre strada Viitor (prelungirea strazii Lizeanu) s-a rupt de restul cladirii si s-a aplecat inspre sosea, afundandu-se.

Comparatie 1977-2009. Poza alb-negru, de aici.

Aceasta portiune nu s-a prabusit, ci a ramas suspendata asa. Motivul: la parter se afla un salon auto si pentru a face mai mult loc modelelor de vehicule se distrusese un stalp de rezistenta.

A trebuit ca portiunea prabusita partial sa fie demontata incetul cu incetul, pana la lichidarea totala. Blocul Lizeanu a ramas, asadar, mai scurt. In anii urmatori, nu a fost reconstruit nimic, iar pe locul fostei portiuni de cladire a aparut un spatiu verde.

Odata cu nebunia imobiliara de dupa anul 2000, si acest petec de pamant liber a intrat in atentia dezvoltatorilor. Astfel, recent, locul portiunii terminale a blocului Lizeanu a fost luat de un hotel. Acesta este mai mic in inaltime ca blocul si nu acopera in intregime spatiul lasat gol, cum ar fi fost normal si estetic.

Stanga: Facultatea de Medicina la inceput de secol 20. Dreapta: aceeasi cladire, in anii '70 (ilustrata de aici).

Nu numai cladiri interbelice sau din prima perioada a comunismului au fost distruse sau avariate in timpul cutremurului. FACULTATEA DE MEDICINA de pe bulevardul Eroilor Sanitari isi are sediul intr-un palat superb belle-epoque construit pe vremea Regelui Carol I.

La cutremurul din 1977, partea dinspre fronton a acoperisului s-a prabusit, fiind avariat si acoperisul corpului din stanga celui central. Din fericire, restul cladirii a ramas intacta.

Foto de aici.

Astfel, nu au fost necesare modificari ce ar fi impus, desigur, simplificari ale fatadelor, ci doar construirea unui acoperis nou. Astazi, nimic nu mai aminteste de pagubele produse de cutremur Universitatii de Medicina si Farmacie „Dr. Carol Davila”.

Si in cartierul Militari a fost un caz celebru de imobil prabusit – blocul OD16. Unul din noile blocuri de pe bulevardul Armata Poporului (actual Iuliu Maniu), din zona Pietei Veteranilor, a pierdut uun tronson intreg in urma socului seismic. Portiunea respectiva nu avea stalpi de rezistenta. In rest, constructorul furase materiale de constructie, iar betonul nu mai corespundea normelor. Era o rusine pentru autoritatile comuniste ca un bloc proletar sa fie atat de subred. Oamenii muncii mutati in noile cartiere muncitoresti trebuiau sa aiba incredere in politicile Partidului Comunist, asa ca respectivul inginer constructor a fost inchis.

In ultimul episod vor mai fi cateva cazuri celebre de cladiri cazute in '77.