Nomenclatorul Stradal: Partea I

Denumirile strazilor unui oras sunt cele mai bune pastratoare ale istoriei locului. Cu toate acestea, fiecare regim politic de la noi a efectuat modificari mai mult sau mai putin importante asupra numelor unor artere.
De la monarhia constitutionala la republica populara, mai departe la republica socialista si in fine la republica democratica de astazi, Bucurestiul, la fel ca si alte orase ale tarii, a trecut printr-o serie de schimbari.

Primele schimbari majore au intervenit in anul 1948, primul an al dictaturii proletariatului. Oricarei strazi care amintea prin denumirea sa de "monarhia burghezo-mosiereasca" i s-a gasit un nume mai "adecvat", in conformitate cu noul regim. In acei ani, se promova prietenia romano-sovietica (de exemplu ARLUS, companiile SovRom, TARS, etc.), asadar nume rusesti s-au gasit destule (Generalissim I. V. Stalin, Maresal Tolbuhin, etc.)

A doua etapa a fost marcata de trecerea in 1965 la un nou tip de republica, cea socialista, care sa evidentieze transformarile din anii democratiei populare. Cum prietenia cu URSS nu mai era principalul obiectiv al politicii externe, unele strazi au revenit la denumirile vechi, in anumite limite, bineinteles.
Au aparut noi cartiere, cu noi strazi, numai bune de botezat cu nume socialiste (Muncii, Macaralei, Metalurgiei etc.)

In fine, cea mai recenta etapa o constituie revenirea in anii '90 a majoritatii strazilor la denumirile de dinainte din 1948.

In cadrul acestei rubrici o sa incerc sa aduc cateva exemple de transformari interesante ale unor artere sau piete ale Capitalei.

Incep lista cu actuala Piata Eudoxiu Hurmuzachi.

Cunoscuta initial drept Bariera Vergului, aceasta zona se gasea la periferia Bucurestiului interbelic. Dincolo de bariera incepeau comunele limitrofe. Odata cu venirea comunistilor la putere, Bariera Vergului s-a transformat in Piata Muncii, denumire "intarita" si de bulevardul care incepe de aici, bulevardul Muncii (actual Basarabia) si mai tarziu, de statia de metrou cu aceeasi denumire.

Recent, piata a fost redenumita Eudoxiu Hurmuzachi, nobilul roman de origine greaca, care s-a remarcat incepand cu revolutia de la 1848. Denumirea este destul de surprinzatoare pentru multi bucuresteni.

Bulevardul Coltei la inceputul secolului trecut.

• Bulevardul Lascar Catargiu
  

Initial denumita bulevardul Coltei, artera care face legatura intre Piata Romana si Piata Victoriei isi datoreaza numele marelui om politic conservator Lascar Catargiu, prim-ministru in vremea Regelui Carol I.

Bineinteles ca un astfel de nume nu putea ramane pe placute in clipa in care "poporul a devenit stapan pe soarta sa". Asadar, s-a ales numele de Ana Ipatescu pentru acest bulevard, in amintirea luptatoarei de la 1848. Regimul comunist avea o obsesie pentru revolutia de la 1848, intrucat sustinea ca de acolo a pornit miscarea muncitoreasca la noi in tara.
Dupa 1989, bulevardul a revenit la vechea sa denumire de Lascar Catargiu.

Piata Romana, atat de draga generatiilor de aseisti.

• Piata Romana
  

Una din cele mai aglomerate si importante piete ale Bucurestiului, nici ea nu si-a pastrat denumirea initiala. Piata Lascar Catargiu se numea asa deoarece
de aici pornea bulevardul cu acelasi nume. Totodata, in centrul pietei, acolo unde
astazi se afla o troita, se gasea statuia lui Lascar Catargiu. Aceasta a fost distrusa de comunisti dupa venirea la putere.
Numele de Piata Romana l-a capatat mai apoi de la actuala strada Mihai Eminescu, pe atunci strada Romana, care face legatura cu Calea Mosilor.
Piata este in special cunoscuta pentru ca aici se afla sediul central al Academiei de Studii Economice din Bucuresti.

Statuia lui Lascar Catargiu, astazi disparuta.