Taguri:
Ilau,
perspective,
retardare
Numai eu sunt de parere ca drogurile legale au aparut fiindca alte substante erau ilegale?
Magazinele etnobotanice se redeschid - Patronii au mai gasit o solutie pentru a-si continua afacerile: comercializarea de produse noi, altele decat cele 36 de substante interzise prin lege. Astfel, in aproximativ trei saptamani, magazinele de vise care au incetat activitatea dupa emiterea legii, vor intra din nou pe piata.si sursa.
Taguri:
Buciuman,
probleme urbane
Taguri:
Buciuman,
prea interesant
Motto: "V-am crescut ca o mama! Au! Mai baiete, imi rupi mana! Ne lega! Ne lega!"
Taguri:
evenimente,
Raiden
Taguri:
Ilau,
parintii lor sunt frati
"Genialul" carmaci si Leana lui la ruinele blocului Casata, de pe bd. Magheru, imobil inlocuit ulterior cu unul mult mai banal, cunoscut indeosebi pentru ca la parter este KFC.
Intaiul cuplu al tarii, la spitalul Grigore Alexandrescu.
Indicatii incredibil de pretioase, langa molozul care era odata blocul Scala, pe bd. Magheru, la intersectia cu strada C. A. Rosetti.
Vetrele durerii abia inabusite trebuiau sa devina locurile vietii triumfatoare. Aveam sa privim in curind un Bucuresti mai mindru si mai trainic decit cel de dinainte de cutremur. Si de aceea sapam temelii noi, adinci in care sa implantam semetia edificiilor noastre ca nici o stihie sa nu le mai poata vreodata dobori. 
Peste drum de hotelul „Bulevard”, o bijuterie de arhitectura. Este vorba de constructia ce a luat locul improvizatiei care ani la rindul s-a numit, dupa magazinul pe care l-a adapostit, „Delta Dunarii”. S-a inaltat in unghiul dintre doua artere de miez si farmec ale orasului – Calea Victoriei si Bulevardul Republicii. Ceea ce a fost – si a fost un veritabil kitsch de arhitectura – s-a demolat, iar ceea ce s-a asezat in loc da echilibru si frumusete arhitectonica pietei ce se deseneaza intre cladirile cu monumentalitate si biografii istorice – Casa centrala a armatei, hotel „Bulevard”, „Romarta copiilor”...
O casa ingenuncheata, o alta in triumf. Una care s-o inlocuiasca pe cea smulsa fiintei orasului de seism. Una ce se integreaza unei opere vaste, si deja vizibile, de „chirurgie” urbanistica, de sistematizare si intinerire a stravechei si stit de dragi spiritului nostru Cai a Victoriei. In inima arterei-istorie nu se putea aseza o cladire oarecare si conceputa oricum. Ea n-are voie sa nu exprime ceva. Nu se poate sa faca abstractie de vecinatatea salii „Majestic”.
Privita din strada, o tandra mansarda ne aminteste de cele mai frumoase si mai dragi case din spatiul taranesc.
Calea Victoriei nu putea sa nu intre in calcul in vasta opera initiata de secretarul general al partidului nostru, tovarasul Nicolae Ceausescu, de sistematizare complexa a Capitalei, de edificare a unui oras modern, deschis viitorului. Aici, aproape la jumatatea ei, pe locul fostului bloc „Nestor”, se inalta un mare complex turistic si de locuinte.
Sa mai poposim si in alte locuri de pe Calea Victoriei, de unde s-au sters amintirile seismului. Sa poposim pe Calea Victoriei la nr. 102-110 (foto centru), unde, alaturi de blocul-potcoava ce adaposteste cofetaria „Athenee Palace” si alaturi de Biserica Alba, si-a ridicat silueta o noua cladire. Pe felia ingusta de pamint s-a asezat o cladire-monument, o cladire-document. Un edificiu al carui dominanta plastica este verticalitatea, zvicnirea catre inalt.
Bocul implantat la intersectia strazilor Academiei si Edgar Quinet – si caruia seismul i-a amputat o parte ca un brat, lasindu-i o trauma ca o mutilare omeneasca – este o problema mai ales inginereasca. Dificultatea de a proiecta o jumatate de bloc, una care sa se lege si sa se integreze unei constructii mai vechi, unde stilul celeilalte iti ingradeste personalitatea, consta in „suturarea” celor doua parti. Deci, blocul nu s-a sacrificat in intregime. Constructia ramasa in picioare dupa seism este capabila sa traiasca, salvind, in felul acesta, silueta si personalitatea bulevardului Republicii si o traditie a urbanismului bucurestean. 
I-am vazut pe constructori turnind fundatii si inaltind betoane, stilpi de casa noua, si acolo unde ne obisnuisem sa stim blocul „Casata”. Doar doua veri a lipsit, insa santierul face suportabila nerabdarea. Va fi o constructie cu valoare de unicat, cu fatada pe trei laturi, viziunea noii sistematizari incepute in Piata Cosmonautilor. 
Buldozerele au muscat pamintul ca sa aseze inca o fundatie pe cea mai afectata artera a orasului, Bulevardul Magheru, in spatiul noului bloc „Gradinita”. Inca un edificiu unicat, care in mai putin de un an a si innobilat centrul orasului, dar si arhitectura romaneasca. Menirea lui a fost si este sa inlature improvizatia arhitectonica implantata in acest punct din inima Bucurestiului.
O replica moderna data unei arte stravechi – e vorba despre blocul, mai exact despre blocurile care s-au asezat la intersectia bulevardului Nicolae Balcescu cu strada Biserica Enei, vizavi de cladirea veche, de cladirea-monument de arta, de cladirea-matrice a Institutului de arhitectura. E vorba, asadar, de noul ansamblu „Dunarea”. 
O idee de baza a fost aceea de a utiliza la maximum terenul si, totodata, de a lasa libere vederii trecatorului perspectiva Institutului de arhitectura si a doua fatada a edificului Universitatii.
In zilele premergatoare lui 23 August 1979, se dezmembrau schelele pentru a se da la iveala un nou edificiu, de la confluenta strazilor Colonadelor-Ion Ghica-Bibliotecii. Personal, tovarasul Nicolae Ceausescu a indicat, a cerut sa se conceapa pentru acest loc o astfel de cladire care sa exprime cu sinceritate epoca noastra, dar in acelasi timp, sa se integreze firesc, armonios, atmosferei dominante. 
Pe fostele vetre ale durerii din Piata Rosetti – noul ansamblu ce se va inalta la intersectia bulevardelor Republicii-Piata Rosetti-strada Al. Sahia are si marturisitul rol de a completa frontul arhitectonic, de a intregi compozitia acestui nod urbanistic central, pecete a unor timpuri in care grija pentru arhitectura si sistematizarea Bucurestiului isi faceau loc doar din cind in cind.
Blocul Palladio sau Palladium dadea o nota de modernism Pietei Romane, in vechea lui forma. In timpul comunismului, la parter s-a deschis beraria "Turist", care a dat si noua denumire - nepotrivita - cladirii.
Pe structuri in buna masura noi, consolidate, blocul „Turist” in noua sa infatisare deschide cu eleganta Bulevardul Magheru.
Blocul Wilson - Creditul Agricol. Una din cele mai frumoase constructii moderniste, cu tente art-deco, din Capitala Regatului Romaniei. A continuat sa impresioneze la fel de mult si dupa anii '50, cand a fost bordat de blocuri staliniste hidoase.
Solutia gasita dupa caderea fatadei in 1977 a fost aceeasi ca la blocul Palladio: consolidarea si modificarea aspectului. Actualul bloc Wilson este cu totul altceva, iar efectul sau vizual nu mai este nici pe departe cel interbelic.
Palatul Societatii Actiunea Economica a Romaniei, situat langa Biserica Italiana pe bd. Balcescu (fost Bratianu), a suferit o simplificare nemeritata dupa cutremur, asa cum reiese si din comparatia realizata de Lucian Vasile.
Si la Piata Sf. Vineri si in zona adiacenta (Piata Decebal, Rondul Udricani, etc.) au cazut mai multe imobile, sau au fost avariate in mare proportie. Este si cazul casei galbui, cu o arhitectura deosebita, de pe str. Sf. Vineri. Demolarea ei dupa 1977 a fost un prim pas in largirea strazii, in vederea pregatirilor pentru sistematizarea masiva din anii '80.
Anii '80. Pe strada Antim, un bloc modernist se pregateste sa dispara pentru totdeaua pentru a face loc noii Cai a Victoriei, bd. Victoria Socialismului, astazi Unirii. Toate casele si vilele frumoase din jurul blocului au fost deja demolate. Si Palatul Sinodal al Manastirii Antim (dreapta pozei) urma sa fie rotit si mutat, pentru a nu sta in calea frontului de blocuri noi. Vedere luata de pe amplasamentul Pietei Constitutiei actuale. Foto: Dan Vartanian.
Drumul tarii spre viitor continua. Pe acest drum – drum al progresului si civilizatiei socialiste, drum al bunastarii – condus de Partidul Comunist, in fruntea caruia se afla un barbat ales si daruit cu calitati de conducator demn de memoria marilor fii ai istoriei, poporul roman paseste increzator inainte.
